Războiul din Siria şi exodul refugiaţilor spre Europa se află în continuare pe primele pagini ale presei internaţionale.
Cancelarul german critică bombardamentele lansate de trupele ruse asupra oraşului Alep din Siria – relatează Der Spiegel. The Guardian citează un raport ONU care conchide că „Acţiunile guvernului sirian constituie o politică de stat de exterminare a populaţiei civile”. „Zecile de mii de oameni care fug din calea măcelului declanşat de regimul Assad asupra oraşului Alep „se tem că vor fi masacraţi dacă nu li se permite să treacă frontiera în Turcia”, relatează The Times. Astfel că „Turcia se confruntă cu un nou val de migranţi sirieni”, constată Le Monde şi notează că Angela Merkel s-a deplasat la Ankara pentru a „limita plecarea refugiaţilor spre Europa”. Însă, după cum notează cotidianul Hurriyet din Istanbul, pentru a-i găzdui pe migranţi, „Turcia vrea ca Uniunea Europeană să deschidă un capitol esenţial” din negocierile pentru aderarea Ankarei. Este vorba de capitolul care se referă la sistemul juridic şi drepturile fundamentale, important „nu doar pentru a stabili drepturile refugiaţilor, ci şi pentru calitatea democraţiei din Turcia, unde independenţa instanţelor este o problemă majoră în dezbaterile politice”, evidenţiază Hurriyet. Iar Le Figaro notează că „Ankara şi Berlinul vor cere ajutorul NATO pentru a reduce afluxul de migranţi spre Europa” prin mai buna supraveghere a mării. Şi tot în Turcia vrea Austria să fie trimişi refugiaţii sosiţi în Grecia, după cum spune cancelarul austriac citat de tabloidul Österreich. Poate nu ar fi o veste rea pentru Grecia, unde „iau amploare protestele faţă de intenţia guvernului de a construi tabere pentru migranţi”, după cum citim în Wall Street Journal. Sub asediul refugiaţilor, zona de liberă circulaţie europeană se erodează tot mai mult, constată The Telegraph. Ziarul londonez îl citează pe ministrul de externe ungar, care atenţionează că „moartea lentă a zonei Schengen riscă să provoace o nouă criză pentru economiile greu încercate din Europa”, care vor pierde 110 miliarde de euro în decurs de 10 ani. Mai reţinem din presa internaţională că fostul ministru de finanţe al Greciei, care i-a pus pe jar în prima jumătate a anului trecut pe negociatorii de la Bruxelles, îşi lansează la Berlin o mişcare care îşi propune să militeze pentru o mai mare democratizare a Uniunii Europene, după cum relatează Le Monde. Mişcarea Democraţia în Europa 2025 a lui Yanis Varoufakis ar însemna „o recentrare a adevăratei probleme a Uniunii”, bazată pe faptul că „europenii nu se pronunţă împotriva ideii de Uniune Europeană, ci împotriva felului în care aceasta a fost denaturată de guverne, de birocraţi, de marile interese”, apreciază un fost eurodeputat portughez, semnatar al manifestului mişcării, citat de Diario de Noticias de la Lisabona. Trecem la ziarele americane, preocupate de campania electorală pentru desemnarea candidaţilor la scrutinul prezidenţial. În tabăra democraţilor, Hillary Clinton „întâmpină dificultăţi în convingerea femeilor să o voteze”, însă primeşte susţinerea unor personalităţi feminine marcante şi a soţului ei, fostul preşedinte Bill Clinton, consemnează New York Times. Iar Washington Post constată că în tabăra republicană „cursa nu îl mai are în centru doar pe Donald Trump”. Un candidat care „stârneşte alarma Americii corporatiste”, remarcă Financial Times. Şi, în fine, din Italia, Corriere della Sera relatează că „Papa Francisc se va întâlni cu Patriarhul Moscovei, Kirill, în 12 februarie în Cuba, pentru prima dată după aproape o mie de ani de schismă”. Citat de ziarul roman, suveranul pontif vorbeşte despre podurile care trebuie construite pentru că „durează şi ajută pacea”, spre deosebire de ziduri, care deşi par să ne apere, ne despart şi „de aceea, trebuie dărâmate”, crede Papa Bergoglio.
Adriana Buzoianu – RADOR
