Cresc îngrijorările internaţionale privind soarta sirienilor care au fugit din oraşul Alep, din nordul Siriei, asediat de forţele guvernamentale, scrie The Wall Street Journal, şi subliniază că organizaţiile umanitare au solicitat Ankarei să permită intrarea pe teritoriul turc zecilor de mii de sirieni blocaţi în zona graniţei. În pofida apelurilor ONU şi ale comunităţii internaţionale, Turcia nu se lasă înduplecată, deplânge Courrier International. ONU estimează la peste 30.000 numărul refugiaţilor, 80% fiind femei şi copii. Aflată din nou în prima linie, Turcia se teme de un nou aflux de refugiaţi, putând ajunge şi la 600.000 de persoane, explică Zaman. Miniştrii apărării din cadrul NATO vor analiza o solicitare de sprijin, formulată de Turcia şi Germania, pentru a face faţă crizei migratoare, a declarat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, în ajunul summit-ului de la Bruxelles, din 10 şi 11 februarie. La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a explicat că doreşte să profite de reuniunea miniştrilor apărării, pentru a discuta despre posibilităţile NATO de a ajuta agenţia europeană pentru controlul graniţelor, Frontex, notează Les Echos. Atacurile aeriene ruseşti în Siria nu fac decât să înrăutăţească situaţia, a avertizat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, citat de EUObserver. Presa rusă, însă, nu ezită să menţioneze “posibilitatea unei intervenţii militare turce pe teritoriul sirian”, de unde şi “riscul unei confruntări militare în regiune între Moscova şi Ankara”, scrie Gazeta, de la Moscova. În Siria, în fapt, se poartă mai multe bătălii, titrează Diario de Noticias. Cea geostrategică, între Rusia şi Occident, cea diplomatică, între Turcia şi o Uniune Europeană aflată sub presiunea crizei refugiaţilor, precum şi războiul împotriva terorismului. Şi mai trebuie luate în calcul pierderile colaterale: panica şi xenofobia care ameninţă această Europă nehotărâtă şi lipsită de soluţii, comentează ziarul portughez.
În Bavaria, sudul Germaniei, două trenuri regionale s-au ciocnit provocând un grav accident, scrie revista Time. Cel puţin nouă persoane au murit şi peste 150 au fost rănite, iar autorităţile germane au declarat că este cel mai mare accident feroviar din regiune, de mulţi ani. Circa 700 de salvatori din Germania şi Austria vecină s-au implicat în eforturile de recuperare a supravieţuitorilor, precizează Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Avantajul pe care Occidentul îl deţine, de mai multe decenii, în domeniul tehnologiei militare se erodează o dată cu creşterea substanţială a cheltuielilor alocate apărării în restul lumii, în special în Asia, avertizează un material realizat de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice, citat de The Guardian. Numărul ţărilor despre care se ştie că folosesc drone – avioane fără pilot – s-a dublat în ultimii cinci ani, iar China le-a pus la dispoziţia Irakului şi Nigeriei. Marea Britanie încearcă să se menţină înaintea graficului, prin dezvoltarea de „pseudo-sateliţi” Zephyr – o dronă de supraveghere, care acţionează pe bază de energie solară şi operează la mare altitudine, în timp ce SUA pun la punct vehicule aeriene fără personal la bord, care combină structuri ieftine cu sisteme electronice sofisticate, notează The Guardian. Dronele devin din ce în ce mai ieftine şi mai accesibile, sporind temerile că pot fi folosite de infractori şi de terorişti, scrie presa internaţională. De exemplu, poliţia japoneză a anunţat recent desfăşurarea unui batalion de ofiţeri anti-drone, pentru dezactivarea acestor roboţi zburători. În timp ce autorităţile multor ţări continuă să dezbată potenţialul ameninţător al dronelor, unii au găsit soluţii mai simple, scrie The Washington Post. Poliţia olandeză, în colaborare cu o firmă din Haga, specializată în dresajul păsărilor de pradă, vrea să apere spaţiul aerian de dronele nefaste. Vulturii dresaţi recunosc dronele şi le lovesc cu ghearele, explică cotidianul american ineditul proiect olandez. Să nu forţăm vulturii să lupte cu dronele, face apel National Geographic. Cea mai mare problemă este pericolul în care se află vulturii, care pot fi loviţi de lamele dronelor sau chiar ucişi. Însă inedita invenţie are şi misiuni de sprijin. Fiscul ungar, de exemplu, a cumpărat, din fonduri europene, o dronă pentru a combate contrabanda cu ţigări, anunţă Magyar Idok, precizând că aparatul a costat circa 65.000 de euro. The Diplomat menţionează că firma de cercetare a pieţei, Forecast International, a publicat o prognoză a pieţei globale a dronelor, estimând că va ajunge la mai mult decât o dublare în zece ani, de la 942 de milioane de dolari, în 2014, la 2,3 miliarde pe an, în 2023.
Cristina Zaharia
