Acordul privind Siria la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen se află pe prima pagină a ziarelor lumii, precum şi spectaculoasa descoperire ştiinţifică privind undele gravitaţionale. „Acord pentru un armistiţiu umanitar”, titrează Le Monde. Cotidianul francez atrage însă atenţia asupra unei nuanţe care impune prudenţă: termenii folosiţi au fost de „încetare a ostilităţilor”, şi nu de „încetare a focului”. „UE, SUA şi Rusia pun stop războiului din Siria”, scrie şi EU-Observer, şi enunţă obiectivul stabilit, anunţat de secretarul american de stat: „o încetare a focului durabilă, dar care urmează să se realizeze la un moment dat”. În acelaşi timp, El Mundo menţionează că guvernul american nu a ascuns faptul că se teme că armistiţiul va fi utilizat de Rusia şi Iran pentru a consolida poziţia lui Assad, iar ministrul francez al apărării, citat de Reuters, a declarat că planul de pace pentru Siria va funcţiona doar dacă Rusia va pune capăt raidurilor aeriene în sprijinul guvernului lui Bashar al-Assad. Totuşi, contradicţiile pe marginea dosarului sirian continuă. „Ofensiva rusă în Siria exacerbează criticile contra pasivităţii preşedintelui american, Obama”, notează Le Monde, în timp ce Rusia avertizează în privinţa unui nou război mondial în cazul desfăşurării de trupe la sol în Siria, consemnează The Independent. Iar într-un interviu pentru Handelsblatt premierul rus a numit „stupidă” politica dusă de cancelarul Merkel privind migraţia şi a atenţionat asupra pericolului la adresa securităţii. De asemenea Medvedev a arătat disponibilitatea Rusiei de a anula sancţiunile pentru Europa, însă subliniază că aşteaptă ca primul pas să-l facă UE. După părerea sa, relaţiile dintre Rusia şi Occident trec printr-o perioadă de criză, care poate fi depăşită numai pe calea dialogului şi a compromisului. În criza refugiaţilor, UE a dat un ultimatum de trei luni Greciei pentru întărirea graniţelor în faţa imigranţilor pe frontiera maritimă cu Turcia, precizează La Libre Belgique. În cazul neaplicării recomandărilor, executivul european va propune reintroducerea controalelor la graniţe în spaţiul Schengen. Paginile presei internaţionale găzduiesc deja primele comentarii despre vizita în Cuba a patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, şi întâlnirea considerată istorică cu Papa Francisc. La întrevederea cu preşedintele Raul Castro, patriarul Kirill a menţionat că popoarele din Rusia şi Cuba sunt unite prin legături de lungă durată, de colaborare şi prietenie, scrie publicaţia Granma de la Havana. Reprezentanţii celor două mari biserici creştine se întâlnesc pentru prima dată după schisma de acum aproape un mileniu, din anul 1054, subliniază
Diario de Cuba, iar Panorama enumeră subiectele abordate: apărarea creștinilor din Orientul Mijlociu, de-creștinarea Europei, şi problema diocezelor catolice din Rusia și Ucraina. Ziarul din Italia remarcă însă că întrevederea reprezintă, în mod paradoxal, un pas înapoi pentru Europa, deoarece locul ales pentru acest eveniment istoric este la 9.000 de km distanţă de vechiul continent şi are o valoare simbolică: marchează sfârșitul centralității Europei în viața bisericilor creștine. „Găsind frumuseţea în întuneric”, titrează New York Times despre „descoperirea ştiinţifică a secolului”, cum a numit-o The Independent, prevăzută de Einstein cu 100 de ani în urmă: detectarea undelor gravitaţionale. Iar Washington Post reuşeşte să facă o descriere plastică: „Pentru o ureche neantrenată, seamănă mai degrabă cu efectul de sunet produs de un joc video decât cu ecoul slab, provocat în urmă cu miliarde de ani de ciocnirea a două găuri negre. Dar pentru o ureche deprinsă să asculte universul, precum cea a unui fizician, sunetul undelor este nota de deschidere a unei simfonii cosmice”.
Iulia Lăpădat
