A fost celebrată pentru prima dată la 13 februarie 2012, în amintirea primei emisii a postului de radio al Naṭiunilor Unite. Atunci, în 1946, lumea nu uitase încă traumele războiului ṣi era dornică de cooperare ṣi înṭelegere. Pe lângă conotaṭiile sale simbolice, Ziua Radioului are ṣi un scop practic, acela de a încuraja accesul la informație prin intermediul posturilor de radio de pe întreg globul. 13 februarie este totodată un semn de apreciere pentru oamenii de ṣtiinṭă care au contribuit la dezvoltarea acestui influent mijloc de informare ṣi cultură, începând cu Guglielmo Marconi, Nikola Tesla ṣi Reginald Fessenden – primul care a transmis un mesaj vocal prin undele radio, în 1900.
Marconi, celebrul inginer ṣi fizician – italian după tată ṣi irlandez după mamă – a fost inventatorul telegrafiei fără fir ṣi al antenei de emisie. A făcut experimente cu undele radio construindu-și singur mare parte din echipament în podul casei sale de la Villa Griffone din Pontecchio, Italia. Ideea nu era nouă, în 50 de ani mai încercaseră ṣi alṭi oameni de ṣtiinṭă, dar nimeni nu izbutise ceea ce a izbutit el. Se poate spune chiar că Marconi nu a descoperit niciun principiu nou cu sistemul său telegrafic fără fir, dar a pus laolaltă și a îmbunătățit o serie de realizări, le-a unificat și le-a adaptat unui sistem propriu. În 1909 primise Premiul Nobel pentru fizică. În perioada dintre cele două războaie mondiale era faimos ṣi bogat. Presa scrisă din toate ṭările îl răsfăṭa. Personalitatea ṣi faptele sale erau ṣi în preocuparea gazetelor noastre. Desigur, nu este lipsit de importanṭă faptul că inginerii români aleseseră aparatură Marconi pentru proaspăt inauguratul post de Radio Bod.
Revista Radio Universul, într-un număr din 24 octombrie 1936, prelua din presa străină un articol despre faimosul inventator ṣi câteva fotografii. Era cu mai puṭin de un an înainte de moartea sa.
„Ziuarul francez Paris Soir publică într-un număr recent o convorbire cu ilustrul savant ṣi inventator italian Marconi. Desprindem câteva date mai interesante ṣi în acelaṣi timp inedite pentru publicul nostru, convinṣi fiind că ele nu sunt lipsite de interes.
Spre deosebire de ceilalṭi mari inventatori, Marconi n-a avut de luptat cu o situaṭie mizeră care să-i îngreuieze realizările. Având o avere suficientă pentru a-i asigura un trai larg ṣi a-i permite să se ocupe în voie de chestiunile care-l preocupau, Marconi a cunoscut din tinereṭe o serie întreagă de succese care nu l-au părăsit nici astăzi. Mereu activ, vecinic viu, cu ṭinuta îngrijită, aproape elegantă, Marconi este dispus oricând să stea de vorbă cu cei care se interesează de lucrările lui ṣi a-i pune în curent cu proiectele de viitor.
Se ṣtie că laboratorul său actual de experienṭe se află pe bordul yachtului „Elettra„ care navighează în apele Mediteranei. Împreună cu el călătoreṣte ṣi soṭia sa, precum ṣi fetiṭa lui, după numele căreia s-a botezat yachtul.
Marconi s-a născut în 1874 ṣi are deci astăzi 62 de ani. Întrebat asupra felului cum a ajuns la experienṭele lui de telegrafie fără fir, Marconi spune că ideea acestor experienṭe i-a fost sugerată de rezultatele experienṭelor lui Hertz care a demonstrat că undele electrice radiate în spaṭiu pot fi detectate cu ajutorul unui inel de metal. Tânărul student italian socoti că aceste radiaṭiuni pot fi controlate, mărite ṣi desvoltate, pentru a putea trimite mesagii la mari distanṭe. Prima experienṭă o făcu în grădina vilei unde locuia, instalând aparatul de emisiune în apropiere de laboratorul său. Receptorul era aṣezat pe o colină, la o distanṭă de 100 de metri. Marconi urma să transmită prin aparatul său litera „S„ compusă din trei puncte, iar camaradul său, în cazul când ar fi primit acest semnal, urma să-i facă un semn cu o batistă. Experienṭa a reuṣit pe deplin. Marconi văzu cu satisfacṭie batista agitându-se, astfel cum fusese convenit…”
