O decizie crucială pentru viitorul Uniunii Europene este aşteptată de la reuniunea care are loc la Bruxelles, având ca miză rămânerea Marii Britanii în cadrul forului european. Acesta pare să fie mesajul pe care îl transmit liderii comunitari, care speră să îi convingă pe britanici să îmbrăţişeze în continuare viitorul european. „Preşedintele Comisiei Europene este încrezător că va exista acord cu Marea Britanie în cadrul acestui summit, astfel încât să rămână în Uniune”, notează publicaţia spaniolă La Razon. Din aceeaşi ţară, ABC comentează că preşedintele Consiliului European a apreciat că reuniunea liderilor comunitari va fi un summit al construirii sau al dezintegrării Uniunii Europene. La Libre Belgique scrie că preşedintele Comisiei Europene a recunoscut că „Nu avem un plan B…” dar „a părut să le dea dreptate celor care cred că Marea Britanie va reuşi să se plieze după partenerii săi europeni”. Un rezultat cât mai bun încearcă să obţină şi premierul Marii Britanii, care susține că nu va accepta un acord care nu răspunde nevoilor ţării sale, arată The Guardian. Publicaţia comentează însă că nici Uniunea Europeană nu reprezintă principala preocupare a autorităţilor de la Londra, confruntate cu probleme precum îmbătrânirea populaţiei, decalajele între regiuni sau expansiunea Chinei, nici Londra principala grijă a Uniunii Europene, confruntată cu imigraţia, criza refugiaţilor şi terorismul. Financial Times atrage atenţia că deja lucrurile au deviat de la linia urmărită, având în vedere că unul dintre actorii-cheie în chestiunea migraţiei, premierul turc, şi-a anulat deplasarea la Bruxelles din cauza unui atentat în Ankara. Cancelarul german, susţinător al proiectului propus de Turcia privind transferul controlat de refugiaţi sirieni către Europa, rămâne fără partener de discuţie, comentează Financial Times. Presa germană condamnă atitudinea cancelarului Merkel, publicaţia Süddeutsche Zeitung comentând ironic că din discursul cancelarului în parlament, doar 10 minute au fost alocate crizei Brexit şi restul problemei refugiaţilor.
Între timp, în Europa autorităţile adoptă măsuri restrictive în privinţa refugiaţilor, după cum observă Le Figaro. Austria a anunţat că este dispusă să primească 3.200 de refugiaţi, decizie criticată imediat de Comisia Europeană, care o califică drept incompatibilă cu dreptul comunitar. Imediat, şi Serbia a anunţat că intenţionează să reducă afluxul de refugiați. Iar Slovenia a extins lista țărilor sigure de la care nu se vor mai accepta imigranți și solicitanți de azil și a decis ca în viitor să protejeze granița cu Croaţia cu ajutorul armatei, arată Tanjug. Şi Ungaria anunţă că intenţionează să îşi intensifice măsurile anti-imigraţie, motivând că în contextul actual este aproape imposibil să mai evite construirea unui gard la frontiera cu România. Potrivit MTI, şeful de cabinet al premierului Ungariei a opinat că această soluţie este o consecinţă a incapacităţii Comisiei Europene de a acţiona în conformitate cu situaţia actuală.
Un jucător-cheie în criza refugiaţilor, Turcia îşi anulează reprezentarea la nivel înalt la reuniunea de la Bruxelles, în persoana premierului Ahmet Davutoğlu, şi se concentrează pe gestionarea situaţiei apărute în urma atentatului de la Ankara, soldat cu 28 de decese. Publicaţia turcă Zaman arată că Ankara este vizată a doua oară din octombrie de un atentat sângeros şi că există multe semne de întrebare legate de modul în care a putut fi detonată bomba într-o zonă în care comunicaţiile radio erau bruiate electronic, fiind în imediata apropiere a unor instituţii importante. Preşedintele Erdoğan anunţă că vinovate de atentat sunt formaţiunile kurde, după cum arată ziarul Sabah. Iar publicaţia turcă Bugün anunţă că la câteva ore după atentat, Ankara a bombardat poziţii kurde din nordul Irakului, fiind ucise 70 de persoane. Măsura este criticată de Rusia, care transmite prin intermediul ministerului de Externe că bombardamentul poate reprezenta o încălcare a dreptului internţional, după cum arată TASS.
Lăsând în urmă tensiunile Europei şi conflictele din Orientul Mijlociu, presa internaţională reţine detalii legate de vizita istorică pe care preşedintele american o face în Cuba la sfârşitul lunii martie. The New York Times scrie că este prima vizită a unui preşedinte american la Havana în ultimii apropape 90 de ani iar ziarul italian La Stampa precizează că ultimul preşedinte american care a vizitat Cuba a fost Calvin Coolidge, în ianuarie 1928, pentru a participa la a şasea conferinţă a statelor americane.
Florin Matei – Agenţia de presă RADOR
