„Românii constituie un grup aparte în cultura contemporană. În țara noastră [Spania], sunt mulți români care lucrează și îi asociem cu construcțiile sau alte domenii, dar când te gândești că sunt români Tristan Tzara, filosoful Emil Cioran, dramaturgul Ionescu, antropologul Mircea Eliade … Paul Celan, marele poet al Holocaustului, îți dai seama că este o țară de o mare densitate culturală, lucru ce a fost uitat. Poate de aceea, la momentul centenarului dadaismului, este bine să îi repunem în drepturi pe acești români…ˮ. Astfel răspundea filosoful și criticul de artă Fernando Castro Flórez interviului dat postului public spaniol în data de 5 februarie, în avanpremiera suitei de evenimente pe care Institutul Cultural Român de la Madrid și instituțiile partenere le organizează pentru a aniversa centenarul dadaismului.
Luni, 15 februarie, Institutul a inaugurat această serie de activități cu expoziția unicat „Marcel Iancu și artiștii de avangardă de la Contimporanul“ cu lucrări de grafică de Marcel Iancu, Victor Brauner, Hans Mattis-Teutsch și Max Hermann Maxy. Cele 28 de desene, litografii și cromolitografii fac parte din colecția Bibliotecii Academiei Române și vor putea fi vizitate de publicul spaniol până la data de 29 aprilie. Cu ocazia vernisajului, au vorbit Cătălina Macovei, curatoarea expoziției, care a evidențiat efervescența mișcării de avangardă create în jurul revistei Contimporanul, și Petre Răileanu, scriitor și cercetător al avangardelor românești, care a vorbit despre românii de la Cabaret Voltaire.
Miercuri, 17 februarie, în Auditoriul celei mai prestigioase instituții literare madrilene, Casa del Lector, s-a desfășurat conferința internațională „Cabaret Voltaire și avangardele europeneˮ. Evenimentul, care i-a avut ca invitați pe Adrian Notz, directorul Cabaret Voltaire din Zürich, Petre Răileanu și pe Fernando Castro Flórez, filosof și critic de artă, a fost organizat în colaborare de Institutul Cultural Român de la Madrid, Ambasada României în Spania, Ambasada Elveției în Spania și Casa del Lector.
Discursurile introductive ale E.S. Ion Vîlcu, amabasadorul României în Spania, și E.S. Thomas Kolly, ambasadorul Elveției în Spania, au fost urmate de prelegerea susținută de Adrian Notz despre activitatea curentă a Fundației Cabaret Voltaire din Zürich și despre centrul cultural născut în jurul vechiului cabaret dadaist care, în spiritul incisiv al predecesorilor, găzduiește multe inițiative artistice contemporane.
Petre Răileanu a susținut prelegerea Prezențe românești la Cabaret Voltaire, în care a făcut un istoric al acestui reper cultural elvețian vorbind depre contribuția lui Marcel Iancu la construirea identității vizuale a grupului dadaist prin măștile, desenele, afișele și costumele pe care le-a conceput pentru spectacolele de cabaret. De asemenea, scriitorul a creionat un scurt portret al personalității lui Tristan Tzara și a evocat rolul fundamental pe care acesta l-a jucat în internaționalizarea mișcării dadaiste, în totală opoziție cu discreția cu care și-a continuat activitatea în partea a doua a vieții. Arthur Segal, cel de-al treilea membru al grupului românesc de la Cabaret Voltaire, a conceput în această perioadă teoria „echivalențelor” prin care stabilește între componentele unei opere de artă o simultaneitate în interiorul ansamblului, eliminând astfel orice ierarhie internă.
Cel de-al treilea conferențiar, Fernando Castro Flórez, a făcut o prezentare în notă ironică, ilustrată cu fotografii și gif-uri, despre perspectiva spaniolă asupra mișcării dadaiste, enumerând cinci motive spaniole pentru care să nu fim dada.
Activitățile dedicate centenarului dadaismului s-au bucurat de o bună receptare în mass-media locale. Astfel, cotidianul El Mundo publica un amplu articol în data de 3 februarie, iar suplimentul El Cultural al aceluiași cotidian a publicat în ziua conferinței o analiză a dadaismului, acest „microb virginˮ cum îl numea Tristan Tzara. Expoziția este promovată pe site-uri importante de artă ce anunță expozițiile din Madrid, în vreme ce Radio España Exterior a transmis un interviu cu Adrian Notz în ziua evenimentului.
Prin aceste evenimente, anticipând cuvintele profesorului Castro Flórez, Institutul Cultural Român de la Madrid îi repune în dreptui pe Tristan Tzara, Marcel Iancu și Arthur Segal, cei trei români care au contribuit la nașterea unei dintre cele mai fertile mișcări de avangardă a secolului XX.
