Ne îmbolnăvim mult mai repede, în perioada iernii, decât vara – se poate observa cu ochiul liber. Dar mortalitatea crescută din timpul iernii este un fapt stabilit: în 2006, un studiu francez evalua la 15 mii numărul de decese care survin anual în Franţa, în timpul iernii.
Decesul survine în cazul unor boli respiratorii, printre care gripa, dar şi a unor accidente cardiace. Dar care este rolul frigului în creşterea numărului de decese? Exista mai multe bacterii sau suntem noi mai fragili?
Prima explicaţie se aplică tuturor bolilor cu transmitere pe cale aeriană, cum ar fi gripa ori bronşita. Corpul nostru adoptă o strategie de a încălzi aerul rece inspirat, înainte ca acesta să ajungă în plămâni. Mucoasele nazale trasformă aerul în apă, la temperatura corpului, fenomen care explică, de altfel, de ce ne curge nasul atunci când ne e frig. Dar, odată cu această transformare, bacteriile pot intra mult mai uşor în corpul nostru.
Frigul alterează în paralel şi funcţionarea sistemului nostru imunitar. Celulele se deplaseaza mai lent, ceea ce încetineşte răspunsul imunitar şi permite viruslui să se instaleze în corp, explică Bruno Lina, directorul Laboratorului de Patologii Umane de la Facultatea de Medicina din Lyon.
Aerul uscat din casă, ieşirea în frig şi poluanţii din atmosferă pot determina iritaţii nazale şi bronşite. Pe timpul iernii, deficitul de lumină solară înseamnă o prea mică expunere a virusurilor la ultraviolete, care le degradează în mod natural. Altfel spus, durata de viaţă a unui virus creşte pe masură ce temperatura scade, iar soarele se ascunde. Atunci când e frig, vasele de sânge se contractează pentru a limita pierderile de căldură. Sângele nu mai este la fel de fluid ca vara, iar inima funcţionează mai greu, explică medicii.
Cercetătorii americani au anunţat şi ei că o alimentaţie mai puţin sănătoasă şi o diminuare a activităţii fizice pe timpul iernii pot de asemenea explica o accentuare a bolilor cardiovasculare.
RADIO FRANCE INTERNATIONALE – 22 februarie
