Chiar dacă România continuă să fie percepută preponderent o ţară ţară de tranzit şi nu una de destinaţie pentru imigranţi, mai multe organizaţii neguvernamentale s-au reunit astăzi la Bucureşti pentru a analiza impactul pe care fluxurile de refugiaţi pot să-l aibă asupra ţării noastre. Riscurile cele mai mari ar veni din impactul cultural al migraţiei – au semnalat aceste organizaţii.
Reporter: Diana Surdu: Preşedintele Organizaţie LiderJust, procurorul Alexandra Lăncrăjan, consideră că trebuie găsite metode eficiente pentru a face ca integrarea să fie în echilibru, atât pentru cetăţenii majoritari, cât şi pentru imigranţi şi pentru a nu avea probleme grave care ar putea aduce atingere pieţei muncii, sistemului de educaţie, bulversarea sistemului de justiţie sau o nouă politică penală a statului.
Alexandra Lăncrăjan: Dincolo de unde îi cazăm, cum le oferim ajutor umanitar, trebuie să ne gândim că o masă mare de imigranţi poate să intră în coliziune culturală. Trebuie să găsim o metodă în care drepturile şi privilegiile pe care le au în calitate de azilanţi sau imigranţi nu intră în contradicţie cu drepturile şi privilegile pe care le au cetăţenii acestei ţări.
Reporter: În prezent, în ţara nostră există 950 de locuri pentru imigranţi, ocupate în proporţie de 18%. România este o ţară de tranzit pentru regiaţi şi nu de destinaţie. Preşedintele Connect, Raluca Novak, asociaţie pentru dialog, ocupare şi migraţie, a declarat:
Raluca Novak: Nu exista niciun fel de criză a refugiaţilor în România. România ar face faţă bine unei situaţii în care ar creşte numărul solicitanţilor de azil brusc.
Reporter: Fenomenul migraţiei este generat de dificultăţi economice şi de conflicte militare. Cei mai mulţi azilanţi provin din Siria. Georgiana Chirilă, de la SRI precizează:
Georgiana Chirilă: România se află în afara acestui flux migraţionist care a afectat Europa în anul 2015. Principalele rute care traversează România, dar nu a avut incidenţă asupra teritoriului naţional la un nivel aşa de mare ca în celelalte state, este ruta sudică sau ruta camioanelor, intitulată astfel prin faptul că migranţii sunt ascunşi în maşinile de transport marfă sau de persoane care tranzitează teritoriul ţării noastre către vestul Europei.
Reporter: Primele concuzii parţiale ale participanţilor la conferinţă legate de România şi fluxul de imigranţi arată că sunt oscilaţii mari ale atitudinii populaţiei vizavi de refugiaţi şi de cotele stabilite la nivel european, că există probleme nerezolvate ca aderarea la Spaţiul Schengen şi că nu sunt discursuri antirefugiaţi la nivel oficial.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 23 februarie
