Administrarea unor doze mici de chemoterapie ar putea fi o metodă mai eficientă de tratament oncologic, decât încercarea de distrugere a tumorilor, susţin cercetătorii. Această metodă controversată le-ar putea da bolnavilor de cancer şanse mai bune de supravieţuire dacă ţin sub control tumorile un timp mai îndelungat. Actualele tratamente antitumorale implică deseori proceduri agresive cu doze mari de chimioterapie, în încercarea de a distruge cât mai multe celule tumorale posibil. Dar eradicarea completă a cancerului este rară şi efectele secundare toxice ale chimioterapiei pot fi extrem de distructive – ducând nu doar la pierderea părului, ameţeli şi oboseală extremă, ci totodată afectând sistemul imunitar al organismului sau declanşând anemie. Unii specialişti cred că de fapt chimioterapia administrată în doze mari agravează boala canceroasă, exercitând o presiune de tip selecţie naturală, care ajută celulele rezistente la medicamente să se înmulţească şi astfel, la eventuala revenire a cancerului, acesta va fi fatal. Noua strategie este menită a împiedica proliferarea celulelor rezistente la antibiotice. În loc să încerce să distrugă tumoarea malignă, tratamentul o stabilizează, permiţând în mod deliberat ca o mică populaţie de celule tumorale sensibile la medicaţie să supravieţuiască.
O echipă de cercetători americani în frunte cu doctorul Robert Gatenby, de la Centrul Oncologic H. Lee Moffitt şi Institutul de cercetări din Tampa, Florida, a făcut teste folosind medicamentul Paclitaxel pentru tratarea unor cobai cu două tipuri diferite de cancer la sân. Chimioterapia standard a dus iniţial la restrângerea tumorilor cobailor, dar imediat după oprirea tratamentului, acestea s-au dezvoltat la loc. Însă prin administrarea unei doze iniţiale ridicate, urmată de doze regulate mai mici, s-a reuşit controlarea creşterii tumorii canceroase. De fapt, tratamentul a fost atât de eficient, încât la majoritatea cobailor tratamentul a fost oprit după o perioadă prelungită de timp, fără ca boala să revină. Concluziile studiului fac obiectul unui articol publicat în jurnalul Science Translational Medicine de dr. Gatenby.
www.telegraph.co.uk – 25 februarie
