Criza refugiaţilor divizează tot mai mult Europa şi dă naştere unor alianţe care cu puţin timp în urmă păreau imposibile. Până nu demult un partener apropiat al Germaniei, Austria se aliază cu mai multe state din Balcani şi decid împreună măsuri de blocare a accesului refugiaţilor. Planul propus de Viena şi partenerii săi „copleşiţi de valul migrator şi de ceea ce ei numesc indecizia Uniunii Europene”, după cum scrie The Daily Mail, este discutat de miniştrii de interne ai statelor Uniunii Europene şi din Balcani, reuniţi la Bruxelles. Grecia, furioasă că nu a fost invitată la reuniunea de miercuri din Austria, îşi recheamă ambasadorul de la Viena, notează The Guardian care adaugă că ministrul grec al migraţiei a avertizat că ţara sa „nu acceptă să se transforme într-un Liban al Europei”. Pe de altă parte, comisarul european pentru migraţie avertizează că dacă afluxul de refugiaţi nu se diminuează în 10 zile, „întregul sistem ar putea intra în colaps”, mai arată The Guardian. În acest context, presa internaţională urmăreşte cu atenţie cele mai recente evoluţii din Siria şi traseul iniţiativelor de pace ruso-americane. Ca parte implicată în conflict, preşedintele sirian i-a confirmat omologului său rus că va respecta armistiţiul, arată Al Jazeera iar publicaţia turcă Hurriyet precizează că şi unităţile militare kurde din Siria sunt dispuse să se alăture acordului, însă îşi rezervă dreptul de a riposta dacă sunt atacaţi.
Presa internaţională ridică semne de întrebare privind fragilitatea armistiţiului în contextul în care nimeni nu vorbeşte despre dezarmarea părţilor implicate. Un raport comandat de Uniunea Europeană şi citat de Washington Times arată că firme din 20 de ţări sunt implicate în lanţul de aprovizionare cu piese pentru dispozitivele explozive ale ISIS. Documentul a indicat că 51 de companii din state precum Turcia, Brazilia, SUA, Rusia, Austria dar şi România au produs şi au vândut peste 700 de componente utilizate de ISIS. Motivând că este vorba de o măsură menită să detensioneze situaţia din Yemen, Parlamentul European a votat impunerea unui embargou asupra armelor livrate Arabiei Saudite, scrie The Independent. Însă Arabia Saudită este menţionată în presa ultimelor zile şi în legătură cu intenţiile pe care le-ar putea avea în privinţa Siriei. O eventuală intervenţie militară turco-saudită în Siria, variantă vehiculată de ziare din mai multe state, ar fi atras critici dure din partea Moscovei, care ar fi ameninţat, potrivit presei din Turcia, inclusiv cu o replică militară. Retorica ameninţărilor nu este singurul palier la care se reflectă tensiunile dintre Moscova şi Ankara. La nivel economic, Rusia a redus substanţial livrările de gaze către Turcia, după cum anunţă ziarul Zaman. Publicaţia turcă precizează că volumul de gaze naturale pe care îl primeşte Ankara a scăzut de două ori în luna februarie. În timp ce compania rusească Gazprom susţine că reducerea livrărilor a avut la bază temperaturile ridicate, surse din ministerul turc al energiei spun că de fapt motivul ar fi neînţelegerile dintre Gazprom şi unele firme turceşti în privinţa preţului gazului.
În imediata vecinătate estică a Turciei, mai exact în Iran, capul de afiş al actualităţii politice este ţinut de alegerile parlamentare centrate pe disputa tot mai accentuată între conservatorism şi reformă. The Economist consideră că în Iran are loc o reacţie împotriva conservatorismului şi comentează că „doar reformiştii pot atrage investiţiile străine de care ţara ar avea nevoie”. Despre o scindare a societăţii vorbeşte şi liderul spiritual suprem, Ali Khomeini, care potrivit publicaţiei Tehran News a atras atenţia că „duşmanii naţiunii iraniene au creat o falsă bipolaritate la aceste alegeri pentru a diviza şi mai mult poporul”.
Scandalul dezvăluirilor de date secrete aparţinând serviciilor speciale americane, cunoscut sub numele de Wikileaks, revine în actualitate după publicarea informaţiei că fostul premier italian, Silvio Berlusconi, a fost interceptat în timpul mandatului de către agenţia NSA. Publicaţia Il Messaggero scrie că ambasadorul Statelor Unite a fost convocat pentru clarificări şi că autorităţile de la Roma consideră interceptările drept „inadmisibile”, fiind făcute ilegal într-un stat considerat aliat al SUA.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
