În Siria a intrat în vigoare acordul de încetare a focului. Îmsă Statele Unite vor continua atacul împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (ISIS), a declarat preşedintele american, Barack Obama, citat de „Stars and Stripes”. Preşedintele Obama precizează, citat de publicaţie, că lupta va continua pe toate fronturile, adică vor fi lovite poziţiile şi infrastructura petrolieră a grupării, depozitele şi finanţele. „Acordul mediat de SUA şi Rusia va da timp şi spaţiu pentru găsirea unei soluţii politice şi diplomatice la conflictul sirian, care nu este numai un război civil, ci este şi un război între puterile regionale”, mai scrie „Stars and Stripes”. De cealaltă parte, şi Rusia anunţă că va continua atacurile aeriene împotriva ISIS. „Loviturile împotriva organizaţiilor teroriste din Siria nu se vor opri, pentru că nu a fost plănuit prin acord. Mai mult, a fost o condiţie agreată de preşedintele Rusiei şi preşedintele SUA”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de „Moscow Times”.
Preocuparea generală în aceste momente o constituie relaţiile NATO-Rusia. „NATO nu poate intra într-o confruntare armată cu Rusia în Europa” – subliniază „Russia Today” şi citează un raport al Consiliului Atlantic. În schimb, precizează ziarul, „americanii sunt pregătiţi să lupte şi să câştige împotriva Rusiei”, după cum afirmă comandantul forţelor americane în Europa. „Financial Times” consideră că „nu se vede un progres în planurile de dezvoltare a NATO, iar unii membri europeni ai Alianţei sunt afectaţi de lipsa fondurilor şi de deficienţele serioase ale forţelor lor militare”. „Armatele din Europa sunt prost echipate şi nu se pot apăra singure” – titrează şi „Stars and Stripes”. Raportul examinează armatele a şase state europene – Marea Britanie, Polonia, Italia, Norvegia, Franţa şi Germania –, mai scrie „Stars and Stripes”, care este de părere că „documentul reprezintă un tablou cenuşiu al unei Alianţe dependentă de SUA ca garant al securităţii”.
Eforturi de soluţionare în Europa, unde continuă disputele legate de criza refugiaţilor. În editorialul său, „Le Monde” este de părere că „Europa se confruntă cu un moment istoric, marcat de criza migranţilor”. „În afară de piaţa unică, Uniunea Europeană e incapabilă să acţioneze la unison” – notează publicaţia franceză şi avertizează că „frumosul proiect european, început la mijlocul anilor ’50, ar putea să se încheie înainte de a doua treime a secolului al XXI-lea”. Ziarul explică: „Câştigă teren panica, sub impactul afluxului de migranţi, tragedia refugiaţilor a rupt politic Europa. Cu toate că, în septembrie 2015, grupul celor 28 a decis alocarea unui număr de refugiaţi fiecărui stat membru, normele şi convenţiile semnate sunt încălcate flagrant de unele state europene, care anunţă pe rând suspendarea acordului Schengen privind libera circulaţie. Cotele de refugiaţi nu sunt respectate, iar ţările îşi închid graniţele. Grecia a intrat în dispută cu Austria, Ungaria vrea să facă referendum privind primirea refugiaţilor, Belgia, stat vecin şi prieten al Franţei, a reinstalat controlul la frontiera comună de teama unui aflux de migranţi generat de dezmembrarea taberei din Calais. Pe scurt – scrie în continuare „Le Monde” –, o sumă de reflexe şi gesturi naţionale, o serie de confruntări şi dispute. Lipseşte unitatea”.
Alegerile din Iran reţin atenţia presei internaţionale. „Prezenţă notabilă la urne, în primele alegeri după semnarea acordului nuclear” – scrie „The Guardian” şi subliniază că scrutinul reprezintă un test important pentru reformiştii şi susţinătorii moderaţi ai preşedintelui Hassan Rouhani împotriva conservatorilor şi radicaliştilor. Publicaţia citează un alegător care subliniază: „Aceste alegeri sunt şi un mesaj pentru Occident, acela că avem o democraţie bazată pe valori islamice”. „Prezenţa mare la vot favorizează tabăra reformistă şi moderată a lui Rouhani” – notează „The Independent”. „Times of Israel” comentează: „Alegerile din Iran ar putea clarifica şi dacă SUA au câştigat pariul legat de acordul nuclear”.
(Magda Baciu – RADOR)
