Un istoric ungar crede că a descoperit o rară copie a unui vechi mozaic al artistului italian Giotto, la vestigiile unei biserici uitate de lume din inima Transilvaniei, în România
Abandonată de zeci de ani şi în totală ruină, cea mai veche biserică protestantă din micul oraş Jelna, la 430 de kilometri de Bucureşti, este doar o ruină în bătaia ploilor şi a vântului. Dar în timpul unei vizite, în 2014, atenţia lui Szilard Papp a fost atrasă de câteva fragmente de frescă decolorate. Cercetările i-au confirmat intuiţia: în opinia sa, este într-adevăr o copie veche, şi până în prezent necunoscută, a celebrului mozaic ‘Navicella’ al lui Giotto. Creat în jurul anului 1300, în vechea Bazilică Sf. Petru din Roma, şi modificat de multe ori, opera de zece metri pe patru, ilustrând episodul biblic al Mării Galileii, unde Iisus a mers pe ape, conform tradiţiei, a inspirat zeci de copii. Până în prezent, doar trei dintre ele au fost recunoscute drept contemporane mozaicului original: cele atent conservate de la Strasbourg (Franţa) şi două exemplare prezente la Florenţa şi Pistoia, Italia. „Acesta este al patrulea”, spune Szilard Papp, care lucrează ca istoric pentru fundaţia Istvan Moller pentru protejarea patrimoniului, la Budapesta. Ipoteza lui a fost considerată „destul de plauzibilă” de către istoricul român Ciprian Firea, de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca. Conform lui Szilard Papp, lucrarea de la Jelna ar fi putut fi fi realizată de un artist sau de artişti locali, sau plecând de la schiţe aduse de pelerini. În orice caz, „este surprinzător să găsim o astfel de operă reprodusă într-un sat aflat la periferia lumii creştine, departe de Roma”, se miră el. Mai cu seamă că fresca este, spune el, de o mare fidelitate faţă de original, în ciuda stării ei precare.
Construită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de o comunitate catolică germană, biserica din Jelna a fost rezugrăvită în alb după Reforma protestantă din secolul al XVI-lea, ceea ce ar fi putut face ca fresca să fi fost dată uitării, potrivit istoricului. O serie de alte fresce vechi au fost descoperite în biserici distruse din Transilvania, după căderea comunismului, în 1989. Ciprian Firea speră că descoperirea colegului său, la Jelna, „a tras un semnal de alarmă pentru autorităţi”. „Dacă nu intervenim în termen de un an sau doi, totul se va prăbuşi”, a apreciat istoricul român.
LE FIGARO – 28 februarie 2016
Traducere: Cristina Zaharia – RADOR
