Prin violenţa perpetuă şi prin relaţiile încordate între diverşi lideri sau diverse facţiuni, Orientul Mijlociu este rareori eclipsat în presa internaţională de vreo altă zonă de pe glob, iar ziarele străine de astăzi nu fac nici ele excepţie.
„Deocamdată, vă pot spune că, în Siria, ostilităţile au încetat în cea mai mare parte, chiar dacă s-au înregistrat unele incidente”, ar fi declarat la Geneva secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, citat de ziarul libanez „The Daily Star”. Dar, în ziarul israelian „Ha’aretz”, „un oficial din partea opoziţiei siriene afirmă că acest armistiţiu fragil riscă să fie ‘complet anulat’ din cauză că atacurile forţelor guvernamentale încalcă acordul convenit cu ajutorul Statelor Unite şi al Rusiei”. Şi nici neînţelegerile dintre Rusia şi Turcia nu sunt pe cale de aplanare. În ziarul turc „Zaman”, „adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Rîbakov, se arată îngrijorat de manevrele militare pe care Turcia le efectuează de-alungul frontierei cu Siria şi de o eventuală intervenţie armată a Ankarei, intervenţie care, în opinia sa, ar da o ‘lovitură ireparabilă’ planului de încetare a focului”. În alt ziar din Turcia, „Sabah”, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se declară însă îngrijorat tocmai de implicarea Rusiei în conflict. Citat de „Sabah”, Stoltenberg afirmă că e „îngrijorat de prezenţa militară semnificativă a armatei ruse în Siria, prin trupe de infanterie, forţe navale în estul Mediteranei şi forţe aeriene care lansează bombardamente”. Dar veştile bune sau rele din Siria nu îi conving pe refugiaţii de aici să nu se mai îndrepte spre Europa, unde relaţiile interstatale devin tot mai încordate din această cauză. „Nu lăsaţi Grecia să intre în haos”, exclamă cancelarul german Angela Merkel, citată de publicaţia germană „Die Zeit”. Apelul este unul motivat, întrucât „Die Zeit” precizează că „numărul de refugiaţi de pe teritoriul Greciei s-ar putea tripla în luna martie, ajungând la aproximativ 70.000 de oameni”. Pe marginea aceluiaşi subiect, ziarul elen „Kathimerini” menţionează că, „la frontiera cu Macedonia, poliţia macedoneană a apelat la gaze lacrimogene după ce câteva sute de migranţi au protestat pentru că sunt împiedicaţi să traverseze frontiera greco-macedoneană”. Migranţii crează însă de multă vreme probleme şi la Calais, unde, în cele din urmă, autorităţile franceze au început să cureţe locul. „Unde se vor duce migranţii evacuaţi din jungla de la Calais?”, se întreabă ziarul francez „Le Figaro”. Colegii de la „Le Monde” nu răspund la întrebare, dar subliniază forţele participante la demolarea taberelor: „două buldozere şi aproximativ 20 de angajaţi ai unei firme private, vreo 30 de furgonete şi două camioane, precum şi aproximativ 100 de poliţişti”. În vestul Europei, atmosfera e însă tensionată nu doar din cauza crizei refugiaţilor, ci şi din cauza eventualei ieşiri a Marii Britanii din Uniunea Europeană. În acest sens, presa britanică lansează tot felul de semnale. „În eventualitatea ‘Brexit’-ului, lira sterlină va ajunge la paritate cu euro”, avertizează banca elveţiană UBS în ziarul britanic „The Guardian”. În tabloidul „The Daily Express”, conservatorul Chris Grayling, preşedintele Camerei Comunelor, a respins recentul raport al guvernului pe tema consecinţelor ieşirii din UE, calificându-l drept „ridicol” şi cerând încetarea ‘campaniei de teroare’ pe marginea acestui subiect”. Păstrând acest ton, ziarul spaniol „El Periodico” citează un alt politician britanic, pe Arron Banks, considerat drept iniţiatorul campaniei anti-UE, care afirmă: „Ca de-obicei, Marea Britanie marchează un drum şi face un pas decisiv printr-un referendum care ne va elibera din această instituţie birocratică, arhaică şi costisitoare”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
