Realizator: Alexandra Andon – Proiectul de modificare a legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice depus pentru a fi adoptat în procedură de urgenţă la parlament porneşte în expunerea de motive de la datoriile de 180 de milioane de euro acumulate de Televiziunea publică. O situaţie de criză, constată iniţiatorii proiectului, cu toate că legea de funcţionare a fost aceeaşi şi pentru Radioul public, care nu a avut şi nu are datorii. Şi atunci cum va face modificarea legii să nu mai apară datorii la TVR? Discutăm în ediţia de astăzi, invitaţi în studio, le spun bun venit, senatorul PSD, Alexandru Cordoş, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege. Vă mulţumesc foarte mult, bună ziua. Tot în studio, deputatul PNL, Dan Cristian Popescu, membru în Comisia de cultură şi mass media a Camerei Deputaţilor. Bun venit, vă mulţumesc. Şi domnul Gabriel Chifu, lider sindical la Publisind, acolo unde sunt afiliate sindicate reprezentative din TVR şi SRR. Bună ziua. Aşteptăm întrebările şi opiniile ascultătorilor. Domnule senator Cordoş, sunteţi dintre iniţiatorii proiectului, iar punctul de pornire îl reprezintă acele datorii foarte mari acumulate de Televiziunea publică. În ce fel va face acest proiect de lege să dispară acele datorii?
Alexandru Cordoş: Da, mulţumesc pentru întrebare. Este un proiect, o iniţiativă legislativă care iată este firesc să nască un interes major, pentru că până la urmă vorbim de Televiziunea şi de Radioul public. Până la urmă dumneavoastră cei care munciţi şi eu chiar aş vrea să felicit postul Radio România Actualităţi pentru ceea ce face pentru informarea cetăţenilor. Sunt direct implicaţi şi interesaţi de acest proiect. Eu sunt unul dintre cosemnatarii, adică susţinătorii, mai precis, nu chiar dintre iniţiatori acestui proiect. Şi foarte pe scurt aş vrea să introduc în discuţie două-trei elemente care ar putea fi benefice sau nu, care sunt controversate şi de aceea ne aflăm astăzi aici pentru radioascultătorii dumneavoastră să-i informăm despre aceste lucruri. Ideea a plecat, aşa cum aţi menţionat dumneavoastră foarte bine, de la faptul că de ani de zile, în general sau concret, Televiziunea publică ajunge la 19 milioane de lei noi pierdere la vreo 700 de milioane când vorbim astăzi. Sigur, înţeleg şi ştiu Radio România Actualităţi are un profit de vreo 15 milioane. Încă o dată felicitări. Asta înseamnă că există chiar un subiect controversat în acest moment. dar nu este singurul element care a stat la baza acestei propuneri legislative a colegilor mei. Şi anume, astăzi când vorbim Radio-Televiziunea are un preşedinte director general. Această funcţie este responsabilă, alături de Consiliul de Adiministraţie şi de managementul până la urmă de executiv. Nu există o separare între factorul de decizie şi executiv, adică între Consiliul de Administraţie şi executiv. Primul lucru, acesta am vrut să se reglementeze. Adică, noua propunere vine să stabilească aşa. Să existe un Consiliu de Administraţie şi o conducere executivă, cu un director general, cu toţi ceilalţi directori şi conducerea executivă, atât a televiziunii cât şi a radioului, deşi aici sunt puncte de vedere, chiar şi eu îmi dau seama că trebuie nuanţată puţin sau să vedem dacă trebuie aplicată şi aici unde managementul s-a dovedit că este corect şi dincolo unde, din păcate, s-a dovedit că nu. Şi mai am aici, poate o să revenim foarte pe scurt, dacă îmi permit şi colegii din platou, faptul că aici mă despart puţin de propunerea în sine, doar într-un singur punct. Adică există o politizare excesivă astăzi şi poate legea, sau poate prin amendamentele care vor fi făcute, să despart acest lucru, pentru că cum s-a întâmplat în acest an a picat raportul de activitate pe anul precedent, în acest moment a picat şi conducerea televiziunii, adică nu există nici preşedinte nici director general. Cred că în timp acest lucru a făcut ca televiziunea să nu aibă un management corect. Nu ştiu dacă rezolvă sau nu dar oricum intenţia aceasta a fost, să rămână un director general chiar dacă pe viitor preşedintele să pice să fie numit un alt Consiliu de Administraţie.
Realizator: Pe de altă parte, chestiunea aceasta a depolitizării, dacă ea s-a făcut simţită în vreun loc politizarea, cum este rezolvată de vreme ce Consiliul de Administraţie ar urma să fie numit tot prin algoritm politic.
Alexandru Cordoş: Acest lucru exact am încercat să-l spun şi eu. Cred că prin dezbaterile din Camera Deputaţilor care vor intra săptămâna viitoare în comisie şi apoi în Senatul României vor fi amendate. Chiar eu personal voi face câteva amendamente pentru că, cred că este o televiziune publică, este un radiou public, trebuie să rămână aşa, cetăţenii României au nevoie de informare şi de anumite canale şi posturi publice, dar într-adevăr elementele de politizare trebuie să nu-şi mai facă loc nou într-un Consiliu de Administraţie. Trebuie să rămână sub control parlamentar, dar cu anumite modificări care să nu mai facă posibile, cel puţin la nivelul la care este astăzi politizată această instituţie./fcostea
Realizator: Şi apoi, eventuala demitere a Consiliului de administraţie poate să însemne şi renunţarea de către noul consiliu la vechiul director general. Adică, de vreme ce un consiliu a fost demis ca urmare a managementului unui director general de ce l-ar păstra următorul consiliu pe acel director general.
Alexandru Cordoş: Este corect ce spuneţi dumneavoastră, dar perioadă în care se întâmplă aceste lucruri nu este ca şi acum. Adică, după ce a va fi destituit un consiliu de administraţie cu un preşedinte, noul preşedinte de-abia şi noul consiliu poate să analizeze elementele şi eventual să demită sau nu conducerea executivă. Eu cred că aici sunt lucruri care merg pe o analiză. Tocmai vorbeam de politizare. Este posibil ca la un moment dat să existe şi factorul subiectiv politic, probabil că sunt de acord şi colegii mei cu mine, când poate să pice un consiliu de administraţie şi pe un astfel de element.
Realizator: Şi dacă ar pica pe un astfel de element, noul consiliu de administraţie de ce ar urma să-l păstreze pe vechiul director general, ales de vechiul…?
Alexandru Cordoş: Nimeni, nici nu condiţionează şi nici nu spune că…
Realizator: Ideea e…
Alexandru Cordoş: Adică e la decizia consiliului. Dar acum preşedintele consiliului de administraţie cum poate el să stabilească regulile şi apoi el să le pună în aplicare, ca şi director general. Este destul de complicat, inclusiv în legea, dacă vreţi, marilor companii din lume.
Realizator: Pe de altă parte, au existat contracte de management la mari companii de stat, inclusiv la Tarom, spre exemplu, şi acelea nu au adus o redresare financiară a societăţilor.
Alexandru Cordoş: Este corect, de aceea dezbatem acest subiect, şi vă mulţumesc pentru că m-aţi invitat.
Realizator: Domnule deputat Dan Cristian Popescu, sunteţi reprezentant al PNL. Consideraţi că această formulă va avea darul să rezolve problemele din societatea – financiare în primul rând, dar şi pe cele de audienţă de care se pâng chiar ei – din SRTV?
Dan Cristian Popescu: Eu nu cred că această propunere va rezolva mare lucru. E o propunere mai mult tehnică, care poate răspunde unor nevoi generate de plecarea unui consiliu de administraţie şi rămânerea televiziunii fără o persoană care să poată semna OP-uri sau plăţi urgente, salarii. Dar situaţia de fond nu se rezolvă. Situaţia de fond este generată de politizare şi de interese politice şi de altă natură, pentru că, spunem prost management. Cât de prost să fie un management să ajungi la 700 de milioane de lei datori! Este clar că au fost şi interese de a lua bani de acolo, de a fura bani. Eu cred că trebuie o analiză foarte atentă a tuturor contractelor semnate, cele mari, au fost tot felul de achiziţii discutabile. Nimeni nu vorbeşte despre acest lucru. Este un faliment sau încă un faliment al managementului politizat şi grevat de interese politice. Să luăm ultimul exemplu, a fost adus un director general apropiat de un domn preşedinte de Consiliu Judeţean Constanţa. Dânsul, cu algoritmul intern al unui partid, a ajuns acolo…
Realizator: Cred că nu era director general.
Dan Cristian Popescu: Omul care decidea acolo….
Realizator: Unul dintre.
Dan Cristian Popescu: Nu ştiu ce funcţie avea, dar dânsul decidea ce contracte…, toată lumea ştie cine decide. Chiar dacă a fost pus domnul Stelian Tănase preşedinte dânsul nu prea avea influenţă şi poate nici experienţa managerială de a şti ce se cumpără, de unde, la ce preţ ş.a.m. d. Analiza trebuie făcută drastic, pentru că vorbim de o sumă foarte mare. În afară de faptul că vorbim de o insistuţie fundamentală pentru ţară, pentru democraţie, o instituţie care a tot căzut, a tot căzut, dar vorbim şi de o suma de peste 100 de milioane de euro, care a dispărut, care undeva trebuie să fie. Unde sunt acei bani?
Realizator: Sunt datorii, sunt dobânzi şi penalităţi la datoriile către stat.
Dan Cristian Popescu: Sigur, şi fără dobânzi şi fără penalităţi tot e o sumă mare şi eu cred că sunt bani care au plecat mânaţi de interese infracţionale. Lucrurile sunt complicate acolo. Trebuie o evaluare pe ultimii 10-15 ani, 20, nu ştiu, cât este nevoie, trase concluzii, găsiţi vinovaţi, pentru că dacă nu sunt vinovaţi înseamnă că suntem într-un absord. Adică o societate a mers atât de rău încât a pierdut făcând lucruri bune. Nu există aşa ceva. Sigur, nu sunt absurd./pvelisar/ Ştiu că TVR a plecat dintr-o poziţie de monopol şi s-a confruntat cu concurenţa de piaţă, au apărut foarte multe televiziuni. Poate au fost momente când trebuia să-şi mai armonizeze şi politica de personal. Cu acest lucru sunt de acord, dar per ansamblu sunt convins că acolo sau sustras bani şi că trebuie să găsim vinovaţii şi de ce nu, recuperaţi acei bani.
Realizator: Au fost demise consiliile de administraţie din cauză că acumulau pierderi. Dar pierderile s-au acumulat în continuare.
Dan Cristian Popescu: Eu am înţeles. Demiterea consiliului nu a dus la recuperarea banilor. Trebuie găsiţi şi vinovaţii. Dacă laşi un consiliu, pus politic de multe ori, oameni care nu se pricepeau, erau apropiaţi de anumite cercuri politice, de anumite partide, mergeau acolo, pe un salariu bun şi poate nu îi interesa foarte mult ce se întâmplă dedesubt, poate nu înţelegeau ce se întâmplă dedesubt. Dar pe lângă această politizare de faţadă a Consiliului de Administraţie a fost şi o politizare profundă, angajări făcute pe criterii politice, oameni care răspundeau la anumite comenzi politice. Să nu uităm că am avut un caz chiar anul trecut, când un vicepremier a sunat la televiziune pentru a nu se da un reportaj despre dânsul. Ceea ce este inadmisibil.
Realizator: Domnule Gabriel Chifu, în acest proiect de lege, aşa cum este redactat în momentul de faţă, se scrie, după cum urmează: directorul general, dacă ar urma să ajungă, să funcţioneze în acest fel, aprobă concedieri şi angajări, directorii generali, în fiecare dintre societăţi. Pe de altă parte, cine negociază contractul colectiv de muncă? Unde sunt salariaţii între aceşti doi poli, între Consiliul de Administraţie şi directorul general?
Gabriel Chifu: Da. Într-adevăr aveţi dreptate. Aţi sesizat foarte bine chestia asta. Dar înainte să vă răspund la întrebarea asta aş vrea să intervin şi să vă spun că situaţia prin modificarea legislativă care se propune în clipa asta, din punctul nostru de vedere nu există nicio îmbunătăţire a situaţiei Televiziunii Române. O să ajung imediat să vă răspund şi la întrebarea pe care mi-aţi pus-o, dar vroiam să deschid prin a spune că situaţia Televiziunii Române nu se rezolvă cu crearea de probleme în Radioul public unde există în momentul de faţă o stabilitate. Există un contract colectiv de muncă, un contract colectiv de muncă care funcţionează, este până în 2017. Oamenii ăştia mi se pare normal să aibă o stabilitate. Dacă colegii noştri din TVR, pe care îi reprezentăm, au o situaţie foarte gravă datorită, aşa cum spunea şi domnul deputat, datorită lucrurilor întâmplate, din punctul meu de vedere am solicitat şi ieri la Comisia de Muncă, am pus problema asta, cine se face vinovat? Eu cred că prima dată trebuia să dau o lege sau să gândesc o lege şi să aplic cine se face vinovat de aceste pierderi imense în Televiziunea Română. Pentru că în momentul ăsta dacă eu fac o lege în care includ şi Radioul public, chiar domnul senator spunea mai devreme că Radioul public este ok, are stabilitate. Atunci haideţi să-i lăsăm stabilitatea Radioului public şi haideţi să căutăm vinovaţii şi să aducem banii înapoi în Televiziunea Română de urgenţă. Eu evit, de obicei, să discut problemele manageriale pentru că eu ca lider de sindicat trebuie să-mi apăr prima dată colegii. Şi eu sunt aici, în primul rând, la această emisiune, să-mi apăr drepturile colegilor mei din Televiziunea Română, din Radio România. Şi vreau să vă zic că dacă nu am partener de dialog social, răspunzând puţin la întrebarea dumneavoastră, atunci pentru mine va fi o problemă cu cine voi negocia. Într-adevăr în legea din acest moment…
Realizator: În proiectul de lege.
Gabriel Chifu: …în proiectul de lege din acest moment care eu sper să nu treacă, din tot sufletul, pentru că se doreşte o urgenţă atât de mare pe care eu personal nu am înţeles-o de ce nu se face, în primul rând, o analiză foarte clară a asupra situaţiei din cele două instituţii. iar după aceea să vin cu… din analiza pe care parlamentul ar propune-o, atunci aş veni frumos şi aş spune: domne la Radio România este o situaţie, asta, şi credem că pentru îmbunătăţirea situaţiei ar trebui să schimbăm legea în sensul ăsta, iar la Televiziunea Română ca să venim să poată colegii mei să-şi ia şi salariile că oamenii ăia muncesc efectiv acum, se duc la serviciu zilnic dar nu au nici o vină ei, de tot ce s-a întâmplat, de faptul că s-au plătit zeci de mii de euro aiurea la nişte oameni care au venit din televiziuni să cânte şi, nu ştiu, oameni care, nu ştiu cum îl chema, din secolul trecut, venea şi cânta şi lua 30.000 de euro./rpatulea/fcostea/ Despre ce vorbim? Colegii mei, de exemplu, din Radio România au un salariu, zic eu, nu foarte mare pentru că sunt foarte mulţi jurnalişti, jurnalişti care…
Realizator: Media salarială este mai mică?
Gabriel Chifu: Media salarială este mai mică în Radio România., iar în Televiziunea Română situaţia este clară, îi dezavantajează pe colegii mei. Deci eu ca federaţie sindicală reprezentativă, pentru că sunt reprezentativ pe grupul de unităţi Radio TVR, eu trebuie să vă spun cu siguranţă că eu sunt împotriva.., sunt pentru o lege, ok, care să stabilească nişte lucruri frumoase, clare, dar nu pentru o lege care se face rapid şi trebuie până pe 22 aprilie să mi se şi scoată rapid. Nu înţeleg, două luni, până acuma ce s-a întâmplat?
Realizator: Am înţeles. Domnule senator Cordoş, Până la urmă de ce este urgenţa acestei legi? Şi încă o întrebare, pentru a vedea tabloul complet al situaţiilor din cele două societăţi, aţi consultat reprezentanţii celor două societăţi la elaborarea legii, proiectului de lege?
Alexandru Cordoş: Da. Urgenţa din punct de vedere al iniţiatorilor a constat în faptul că, aşa cum am vorbit aici, raportul pe ultimul an de activitate a căzut în parlament şi că în acest moment iarăşi plecăm, din păcate vorbim tot de Televiziunea Română, nu sunt rezolvate aici lucrurile, stagnează foarte mult, au fost foarte multe memorii depuse la Comisia de cultură, la Comisia de muncă din partea mai multor instituţii, inclusiv de la Radiocom şi din mai multe părţi unde, cunoaşteţi, anul trecut a fost o situaţie chiar de blocaj şi aşa mai departe. Şi din acest punct de vedere s-a considerat că o nouă lege cu modificările, cu toate propunerile care vor apărea pe parcurs, să intre în vigoare cât mai repede tocmai pentru a regla şi această situaţie. Pe de altă parte, dacă-mi permiteţi, foarte pe scurt, cred că este corect să ne uităm puţin la un articol din propunerile de modificare cu privire la depolitizarea acesteia, a unui început de depolitizare. Şi aici nu o să le citesc toate, o să v spun doar pe scurt aşa, un articol 19 care va avea următorul, se modifică şi avea următorul cuprins. Toţi candidaţii trebuie să îndeplinească, pentru membri titulari în Consiliul de Administraţie, să îndeplinească cumulativ următoarele criterii, mă rog prestigiul profesional este firesc şi civic, experienţă profesională de minim cinci ani, care nu exista până acuma, în următoarele domenii: mass-media, cultură, economico-financiar sau juridic. Experienţă, capacitate decizională, cunoaşterea legislaţiei. Astea deja sunt lucruri….
Realizator: Este uşor redundantă.
Alexandru Cordoş: Da, dar experienţa, cred că este totuşi bine să nu mai ajungă acolo oameni…Apoi la următorul articol, 20, pe timpul exercitării mandatului, cred că este important, membrii Consiliului de Administraţie sunt obligaţi să renunţe la calitatea de membru de partid, după caz, de membru în structurile de conducere ale organizaţiilor sindicale, cu excepţia celor doi reprezentanţi ai personalului angajat al celor două societăţi. Nu pot candida pentru funcţia de director general al SRR, respectiv al SRTV. Şi mai este o precizare, directorul general nu poate fi membru al Consiliului de Administraţie tocmai pentru a separa aceste lucruri. Cred că s-a încercat, acum sigur, eu v-am spus şi înainte de a intra în această emisiune, am uşoare puncte de vedere care ar veni să completeze această lege./lazard/fcostea/Cred că şi domnul deputat, şi domnul preşedinte au venit şi au arătat că ea este… că ar exista, că ar fi nevoie, dar că poate o consultare, o dezbatere publică în perioada imediat următoare, cu dumneavoastră, cu reprezentanţii, cu cei care până la urmă consumă aceste servicii, plus inclusiv factorul politic, care e la fel de important, adică să dorească pur şi simplu o neimplicare viitoare corectă, dar un sprijin al acestor două societăţi.
Realizator: Algoritmul politic însă s-ar păstra la numirea Consiliului de administraţie. Corect?
Alexandru Cordoş: Corect în acest proiect, dar incorect din punctul meu de vedere, adică aici ar trebui să umblăm. Ori spunem că nu, ori…
Gabriel Chifu: Pentru că dacă vorbim despre… Va întrerup, domnule senator, dar dacă vorbim despre depolitizarea asta, despre care se vorbeşte de ani de zile în toate instituţiile statului, nu numai Televiziunea Română şi Radio România. Eu am colegi şi din asistenţă socială, unde directorii generali de asistenţă socială sunt numiţi politic. Singurul lucru unde s-a mai rezolvat problema a fost la învăţământ, singurul sector de activitate, dacă vreţi. Îmi daţi voie să vă spun că…
Realizator: Dacă ne luăm după cazul de la Bacău cu…
Gabriel Chifu: Eu personal sincer nu mai am încredere în acest aspect cu depolitizarea. Spunem depolitizare în partea stângă, dar după aceea venim în lege şi politizăm că se aprobă tot politic. Deci eu văd o politizare, scuzaţi-mă că intervin, dar eu văd o politizare, a scăpa de o politizare – am locuit o perioadă de timp în Copenhaga, în Danemarca, şi aş vrea să luăm puţin şi să mergem şi noi puţin în vizită acolo şi să vedem ce înseamnă un radio public, ce înseamnă o televiziune publică în aceste două ţări. Ştim foarte bine, domnule senator şi domnule deputat, stimată doamnă, că….
Realizator: Sau în Marea Britanie.
Gabriel Chifu: Sau în Marea Britanie. Ştim foarte bine că, de exemplu, pe timp de război cele două instituţii, Radio România şi Televiziunea publică, sunt singurele care emit. Nu uitaţi că în jurul nostru, în acest context geopolitic, dacă îmi permiteţi, în jurul nostru sunt probleme foarte mari. Noi în momentul ăsta, când sunt probleme foarte mari…
Realizator: Nu că emit, dar sunt obligate să o facă.
Gabriel Chifu: Da, ştiu, ştiu că sunt obligate, asta vă spun, dar în momentul când avem probleme foarte mari noi exact acum venim, când poate după părerea mea ar fi trebuit să venim demult cu chestia asta, pentru că venim acum în contextul în care vedeţi ce se întâmplă în jurul nostru, pentru că România este înconjurată de probleme deosebit de delicate, dacă vreţi, să nu le spun mai mult. Şi atunci v-aş ruga frumos şi pe dumneavoastră, şi pe colegii dumneavoastră să faceţi o analiză mult, mult mai ok, pentru că din punctul nostru de vedere, al colegilor pe care, vă spun, îi reprezint, am discutat cu ei în ultimele zile; oamenii sunt efectiv speriaţi. Şi aş vrea să aflu de la dumneavoastră…
Realizator: Sunt efectiv speriaţi. Pe de altă parte ne scriu şi ascultătorii, domnule Chifu, că în TVR schema este supradimensionată. Spunea şi domnul deputat Popescu acelaşi lucru.
Alexandru Cordoş: Domnule preşedinte, distini colegi, dacă îmi permiteţi, este corect ce spuneţi. Eu vreau să vă spun că ideea, încă o dată, a plecat şi este, cred eu benefică, şi e nevoie de câteva modificări. Am discutat înainte de a veni în această emisiune cu domnul preşedinte al Comisiei de cultură din Senat, Georgică Severin, care este de acord cu lucrurile astea. Am discutat cu liderul de grup, domnul Mihai Fifor, la fel. Şi vreau să vă reamintesc, este un început. Membrii Consiliului de administraţie nu pot avea calitatea de membru de partid.
Realizator: Trebuie să renunţe la calitatea de membru de partid, aşa e /formularea/.
Dan Cristian Popescu: Nici până acum nu aveau.
Gabriel Chifu: Şi în legea actuală este /interzis/.
Dan Cristian Popescu: Eu nu ştiu dacă e cineva membru de partid pe aici.
Realizator: Domnule senator, vă rog.
Alexandru Cordoş: /…/ /închei/. Mă iertaţi. Vedeţi şi la CCR până la urmă parlamentul face numiri sau prefecţii, chiar dacă au fost politic, şi-au dat demisia. Adică până la urmă nu este o mare crimă să fii membru al unui partid. Pentru că prin politică se gestionează treburile acestei ţări. Problema este ca în momentul când ajungi acolo este un act formal să demisionezi dintr-un partid, dar apoi să ai calitatea civică să te comporţi ca atare.
Realizator: Cu toate acestea, domnule senator….
Alexandru Cordoş: Dar atât cât noi… adică le-am prevăzut, aceste lucruri, din dezbateri. Eu revin. O să le transmit şi Comisiei de cultură şi liderului Mihai Fifor, domnului senator, dorinţa dumneavoastră şi chiar voi face toate demersurile, mă voi ocupa şi îl rog şi pe domnul deputat să facem acelaşi lucru, să solicităm o dezbatere publică cât mai repede, publică în primul rând cu factorii implicaţi şi apoi, sigur, chiar publică şi transparentă.
Realizator: Cu societăţile vizate.
Alexandru Cordoş: Cu cei care se… Vă mulţumesc pentru….
Realizator: Este alături de noi prin telefon doamna Graţiela Gavrilescu, vicepreşedinte ALDE. Bună ziua.
Graţiela Gavrilescu: Bună ziua.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult. Care este poziţia ALDE faţă de acest proiect de modificare a legii de funcţionare pentru Radioul şi Televiziunea publice? Doamnă Gavrilescu? Eu vă aud. Întrebarea este care e poziţia ALDE faţă de acest proiect de modificare a legii de funcţionare pentru Radioul şi Televiziunea publice? Din păcate nu o auzim pe doamna Graţiela Gavrilescu. Vom încerca să revenim la legătura cu domnia sa. Mai este o chestiune. În nici un fel nu văd în acest proiect de modificare a legii de funcţionare cum s-ar împărţi responsabilitatea, spre exemplu, în ceea ce priveşte creşterea audienţei pentru TVR. La SRR este bine, pentru că suntem lideri de piaţă. Dar la TVR cum s-ar împărţi responsabilitatea? Dumneavoastră aţi înţeles, domnule Popescu?/ilapadat/
Dan Cristian Popescu: Nu. Eu nu am înţeles, voiam doar să fac nişte lămurir apropo de componenţa consiliului şi de girul politic. Eu cred că girul politic pe Consiliul de Administraţie este bun, numai că lumea înţelege prin politizare atunci când aduci pe persoane strict pe criterii politice să le pui în acel consiliu. Dacă partidele ar veni cu persoane care se pricep, recunoscute public, nu ar avea nimeni nici o problemă. Trebuie să fie girate acele persoane de cineva şi este normal ca partidele să-şi asume această răspundere. Iar o altă parte a politizării în sensul negativ este atunci când sunt angajate persoane mai jos decât Consiliul de Administraţie, în alte poziţii. Deci, eu sunt pentru un gir parlamentar şi politic pe Consiliul de Administraţie cu amendamentul ca acele persoane trebuie alese dintre specialişti şi girate de partide. Aş mai adăuga ceva.
Alexandru Cordoş: Dintre oameni care au performanţă.
Dan Cristian Popescu: Bineînţeles, dintre oameni care se pricep la acest lucru, care au făcut ceva în trecut. Este bună acea prevedere cu experienţa, aş spune-o chiar zece ani, nu neapărat cinci. Şi aş mai adăuga ceva. Dacă aceste persoane vin în Consiliul de Administraţie să facă performanţă şi societatea nu are profit în acel an ar trebui să nu-şi ia salariul. Sunt salarii foarte mari, sunt mii de euro pe lună. Este anormal într-o societate privată ca Consiliul de Administraţie să-şi încaseze mii de euro pe lună…
Realizator: Indemnizaţiile
Dan Cristian Popescu: Şi la finalul anului să avem pierdere 20 de milioane de euro. Ar trebui domne, pe anul meu am făcut profit…
-: Cum se întâmplă la TAROM.
Realizator: Am reuşit să restabilim legătura telefonică şi cu doamna Graţiela Gavrilescu, vicepreşedinte ALDE. Bună ziua doamnă. Vă mulţumesc foarte mult.
Graţiela Gavrilescu: Bună ziua.
Realizator: Este alături de noi, prin telefon şi deputatul UDMR, Szabó Ödön, vicelider al grupului UDMR din Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc deopotrivă. Bună ziua.
Szabó Ödön: Bună ziua.
Realizator: Doamnă Graţiela Gavrilescu, revin cu întrebarea, care este poziţia ALDE în privinţa proiectului de modificare a legii de funcţionare pentru Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune? La TVR e problema, modificarea vizează şi Radioul.
Graţiela Gavrilescu: Da. Cred /…/ preşedintele ALDE, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, atunci când /…/ Dacian Cioloş şi când a convocat şedinţă comună pentru comisiile…alo…
Realizator: Vă auzim distorsionat. Vă ascult.
Graţiela Gavrilescu: Îmi pare rău. /…/şi mass-media. În /…/ a spus clar că atât Parlamentul României cât şi Guvernul României trebuie să-şi asume….
Realizator: Am pierdut legătura cu doamna Graţiela Gavrilescu. Domnule deputat Szabó Ödön care este poziţia UDMR în privinţa acestui proiect de modificare a legii, de funcţionare, 41 a Societăţilor Române de Radio şi Societăţii Române de Televiziune, veţi susţine acest proiect?
Szabó Ödön: Dacă îmi permiteţi două lucruri foarte importante.
Realizator: Vă rog.
Szabó Ödön: Eu nu cred că ar trebui amestecate Radioul cu Televiziunea. Radioul după câte am, şi avem noi informaţiile, funcţionează pe câştig. Ştiţi cum e: dacă o societate este în pierdere şi una în câştig şi le aduci pe amândouă poate le duci la pierdere pe amândouă. Eu cred că soluţia trebuie găsită pentru Televiziune în momentul de faţă. Radioul dacă funcţionează şi este lider de piaţă pe de-o parte, pe de altă parte este pe profit, nu văd de ce ar trebui cele două tipuri de mass-media publică să le amestecăm. Asta una, ca şi o introducere. A doua chestiune. La Televiziune sunt nişte datorii istorice cu care ar trebui să înceapă indiferent pe cine vom nominaliza în Consiliul de Administraţie, ca director. Dacă nu se vor găsi soluţii, şi asta a spus domnul Tănase sau cei care au condus, indiferent din ce parte a spectrului politic au fost nominalizaţi, cu ce Consiliu de Administraţie, dacă nu se găsesc soluţii pentru anumite probleme istorice pe care le aduce această televiziune publică din urmă, nimeni nu va putea să rezolve. /rpatulea/fcostea/ Şi aici ar trebui să existe un consens politic pentru, după părerea mea, a regândi eventual o nouă structură a Televiziunii publice cum au fost în alte ţări foste comuniste, unde după anumiţi ani, după ce s-a dovedit ca ineficientă structura respectivă să se regăsească o nouă structură şi să se pornească de la zero practic această televiziune publică. Altfel, nu văd nicio soluţie, nici un management privat, nici un management nou nu o să rezolve aceste probleme. Foare important este că noi gândim soluţii doar de la nivelul consiliului de administraţie, dar dacă îi ajutăm cu legi în sensul în care să poată ori intra în insolvenţă, pentru că am văzut adresa venită dinspre conducerea Televiziunii, lor nu li se poate aplica Legea insolvenţei. Au o serie de probleme de reglementare, prin care această televiziune publică practic funcţionează ca şi o societate comercială pe de-o parte, iar pe de altă parte nu poate intra sub incidenţa acestor legi în ceea ce priveşte protecţia lor. Din alt punct de vedere, neaprobându-se raportul pe anul trecut, practic astăzi, Societatea publică de Televiziune funcţionează fără un consiliu de administraţie. Numirea unui nou consiliu de administraţie ar trebui făcut urgent, dintr-un motiv foarte simplu, inclusiv această lege despre care se vorbeşte, dacă va fi adoptată, spune ca se realizeze un preşedinte al consiliului de administraţie separat, faţă de managementul direct, care să fie un director al Televiziunii separat. Această…, dacă nu luăm în schimb o decizie rapidă, această incertitudine va mai ţine 3-4 ani, iar salariile nici astăzi nu sunt persoane competente cu decizie care să le poată realiza şi să ia deciziile organizatorice. Deci, în acest context, dacă se poate, noi avem două principii foarte clare: nu amestecăm lucrurile, Radioul cu Televiziunea, ceea ce funcţionează bine trebuie menţinut, Televiziunea în schimb trebuie resetată de la zero, dacă se poate.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult. Încercăm din nou legătura cu doamna Graţiela Gavrilescu.
Graţiela Gavrilescu: Eu o să fiu foarte scurtă, ca să putem să recuperăm din timpul pe care n-aţi putut să mă aveţi prezentă. Pot să spun aşa, aşa cum s-a rezolvat problema Radiodifuziunii şi s-a încercat, şi s-a şi reuşit ca să fie adusă pe o limită zero sau chiar peste zero, aşa trebuie să se întâmple şi cu Televiziunea naţională. Este o televiziune care cred că şi dumneavoastră, şi eu, şi toţi cei care sunt acum în emisiue, îşi aduc aminte cum funcţiona şi ceea ce prezintă, şi ceea ce transmite poporului prin Televiziunea naţională. Să nu uităm că sunt foarte multe localităţi din România care nu pot să prindă alte televiziuni decât Televiziunea naţională. Şi atunci, atât Parlament România, cât şi Guvernul României trebuie să-şi asume de a rezolva această problemă. Şi după cum bine ştiţi, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, respectiv co-preşedintele ALDE, l-a invitat pe premierul Cioloş şi în aceeaşi măsură a fost întrunită Comisia reunită a Camerei Deputaţilor şi a Senatului de Arte, Cultură şi Mass Media, astfel încât parlamentarii de comun acord să poată să găsească o soluţie unanimă de rezolvare a acestei probleme. Se spunea puţin mai devreme că ar trebui persoanele nominalizate în CA să nu fie persoane politice. Ei pot să spun aşa, indiferent ca eşti persoană politică sau nu eşti persoană politică, dacă eşti un foarte bun profesionist şi ştii ce ai de făcut într-o societate este practic imposibil să laşi pe drumuri nişte oameni care nu sunt puţini alături de familiile lor şi când este vorba, cu atât mai mult, de responsabilitatea în faţa poporului de exprimare atunci chiar avem un cuvânt de spus. /pvelisar/Aşa că şi guvernul ar trebui să înţeleagă că televiziunea publică nu este aşa ceva întâmplător şi cum de altfel şi noi parlamentarii trebuie să găsim de comun acord un punct comun ca să dezamorsăm această problemă. Şi trebuie rezolvată problema repede.
Realizator: Problema fiind prima dată datoriile.
Graţiela Gavrilescu: Repede.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult, doamna Graţiela Gavrilescu. Ni s-a alăturat prin telefon şi senatorul Haralambie Vochiţoiu, liderul grupului senatorial UNPR. Bună ziua!
Haralambie Vochiţoiu: Bună ziua tuturor!
Realizator: Vă mulţumesc! Tema este proiectul de modificare a legii de funcţionare a SRR şi SRTV. Care este poziţia UNPR? Sunteţi de acord sau nu cu modificările propuse?
Haralambie Vochiţoiu: Cu o parte dintre ele da, doar că de principiu în foarte scurtul timp pe care-l mai am la dispoziţie, trebuie să vă spun aşa: eu cred că parlamentarii nu au întotdeauna cele mai bune soluţii la toate problemele şi că specific la fiecare unitate de genul acesta trebuie consultaţi oamenii de acolo, specialiştii de acolo. Şi eu cred că şi în cazul acesta ar trebui consultată administraţia şi sindicatele şi de abia după aceea trase nişte concluzii, pentru că într-adevăr sunt anumite principii economice peste care nu putem trece, oricât de mult ne-am dori noi, dar în acelaşi timp şi nevoia de informare într-adevăr a românilor este foarte mare şi nu putem pune în pericol acest lucru. Tot vorbim şi s-a vorbit despre libertatea de expresie, libertatea de exprimare. Ei, existenţa Radioului şi a TVR fac parte din aceast ecuaţie a libertăţii de exprimare şi dreptul la informare al cetăţenilor români. Deci UNPR este de partea Radioului şi de partea Televiziunii. Această lege, o parte din modificările de acolo sunt făcute cu bună credinţă.
Realizator: Cu care parte sunteţi de acord?
Haralambie Vochiţoiu: Suntem de acord cu toate prevederile care dau autonomie instituţiei dumneavoastră. Nu suntem de acord cu faptul că în acest moment trebuie luate acele măsuri drastice în acest moment. Se găsesc soluţii prin care să nu piardă din personal, ci doar criteriile de performanţă de acolo sunt binevenite şi cred că /…/.
Realizator: Va mulţumesc foarte mult, domnule senator! Revin la senatorul Alexandru Cordoş. Credeţi că poate fi separată legislativ problema TVR de problema SRR?
Alexandru Cordoş: Da, am ascultat cu mare atenţie toate opiniile şi se conturează o astfel de poziţie. Eu cred că se poate sau aş spune mai accentuat că este obligatoriu. Vorbim de lucruri uşor diferite, de rezultate diferite, de volume diferite şi atunci cred că trebuiesc tratate ca atare.
Realizator: Domnule deputat?
Dan Cristian Popescu: Noi ne raportăm cumva greşit la această problemă, la problema Televiziunii. Tot vorbim de datorii şi de situaţia actuală. Aceste lucruri sunt efecte. Trebuie să tratăm cauza, trebuie să vedem de ce s-a ajuns aici, să-i găsim pe cei vinovaţi şi să recuperăm banii. Dacă nu vom trata decât efectele şi cauza nu o vom trata, vom ajunge în aceeaşi situaţie peste un număr de ani. Este un lucru logic.
Realizator: Asta ne scriu şi ascultătorii.
Dan Cristian Popescu: Apropo de întrebarea dumneavoastră, sigur sunt două instituţii separate şi normal că sunt tratate legal diferit. Au acelaşi caracter naţional, public, dar sunt societăţi diferite şi avem, iată un caz fericit în care o societate de acelaşi tip face profit. Una face profit, una are pierderi.
Realizator: Funcţionează pe baza aceleiaşi legi. Vă mulţumesc foarte mult tuturor invitaţilor şi ascultătorilor!
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 2 martie
