Summitul european care a avut în centrul atenţiei criza refugiaţilor ţine capul de afiş al presei internaţionale. Ziarele străine profită de prezenţa premierului turc la Bruxelles pentru a aminti şi de alte probleme ale Ankarei şi ale zonei extinse şi tumultuoase a Orientului Mijlociu.
„Turcia se oferă să acorde UE mai mult ajutor pentru stăvilirea invaziei migranţilor în Europa, dar în schimb solicită mai mulţi bani, accelerarea negocierilor de aderare şi grăbirea călătoriilor fără vize pentru cetăţenii săi”, relatează cotidianul elen Kathimerini. Şi chiar obţine ceea ce solicită, după cum aflăm din ziarul turc Haberler, care informează că „la sfârşitul lunii iunie va fi ridicat regimul vizelor aplicat cetăţenilor turci”. Iar în schimb, „Ankara propune să primească înapoi, pe lângă refugiaţii opriţi în apele teritoriale ale Turciei, şi pe cei de altă origine decât siriană, cărora le-a fost refuzat dreptul de azil în Europa”, mai citim în acelaşi cotidian turc. În opinia cotidianului polonez Rzeczpospolita, summitul a confirmat că „ruta balcanică este închisă pentru refugiaţi” şi în acelaşi timp a promis un ajutor urgent pentru Grecia, aflată „în pragul unei crize umanitare”. Acelaşi ziar polonez menţionează criticile adresate de liderii de la Bruxelles premierului turc, în privinţa preluării controlului ziarului Zaman, o voce critică la adresa puterii de la Ankara. Despre aceeaşi acţiune, EUObserver publică un articol semnat de corespondentul la Bruxelles al cotidianului Zaman, căruia „i s-a spus să nu mai scrie” şi care face apel la Uniunea Europeană să „nu îşi negocieze valorile”. Pe aceeaşi lungime de undă, jurnalul spaniol El Pais atenţionează că „Punţile către ideea însăşi de libertăţi şi toleranţă în Europa s-au rupt în Turcia” căci „adevărata agendă ocultă a preşedintelui Erdogan nu era islamismul teocratic, cum se temeau mulţi din Occident la venirea lui la putere, ci un naţionalism autoritar care s-a impus până la urmă turcilor, în faţa tăcerii forţate a Statelor Unite şi Europei faţă de un aliat inevitabil în războiul contra jihadismului şi în oprirea mareei de refugiaţi”. Însă, chiar dacă „Turcia este un aliat NATO vital într-o regiune instabilă, Occidentul ar trebui să ia poziţie împotriva politicilor tot mai autoritare şi comportamentului capricios ale preşedintelui său”, este de părere The Times. Tot de pe malurile Tamisei, The Telegraph atenţionează că „apropierea UE de Turcia ar putea trimite afară Marea Britanie”. Citat de acelaşi ziar londonez, şeful contraterorismului britanic avertizează că Regatul Unit „se confruntă cu ameninţarea unor atacuri enorme şi spectaculoase lansate de ISIS”. Şi dacă nu eram convinşi de rolul crucial pe care îl joacă acum Turcia pe arena internaţională, Washington Post ne informează că, pentru a-i împiedica pe noii adepţi străini să se alăture grupului terorist Stat Islamic, „un nou centru secret de coordonate a CIA cu serviciile de informaţii turce a fost înfiinţat în apropiere de Siria”. Pe câmpul de luptă din Siria „‘încetarea focului’ cimentează noul status quo”, în timp ce violenţele continuă, constată Financial Times. Iar Wall Street Journal notează că „opoziţia siriană încă nu s-a hotărât dacă va lua parte la convorbirile de pace” programate să înceapă săptămâna viitoare la Geneva. Presa franceză comentează hotărârea preşedintelui Hollande de a-i acorda în mod discret Legiunea de Onoare prinţului moştenitor al Arabiei Saudite, deşi regatul, „client important al industriei franceze a armamentului, înmulţeşte încălcările drepturilor omului” şi execuţiile, citim în Le Monde. Să mai notăm că ziarele din Israel relatează despre vizita pe care preşedintele Iohannis o face la Ierusalim. Şeful statului român „promite solidaritate Israelului împotriva terorismului, antisemitismului, rasismului şi urii”, consemnează Jerusalem Post.
Adriana Buzoianu, RADOR
