NEW EUROPE (Belgia), 7 martie 2016 – „Cu cât este mai slabă calitatea presei, cu atât mai uşor este ea de cumpărat”, a declarat cu ocazia prezentării unui raport privind clientelismul presei Sorin Ioniţă, expert în reforma administraţiei publice şi consultant pentru Consiliul Europei, Banca Mondială şi UNDP pentru Europa de Est [program de dezvoltare al ONU – n.trad.]. Studiul, intitulat „Indicele Clientelismului Presei: Măsurând Realitatea”, a fost realizat în şase state din sud-estul Europei, inclusiv statele membre UE Croaţia şi România, şi afirmă că acesta nu este decât unul dintre ingredientele acestei practici nefaste.
Articolul 11 al Cartei UE a Drepturilor Fundamentale stipulează că libertatea exprimării şi pluralismul presei sunt valori universale ale societăţii europene, iar cetăţenii UE ar trebui să se bucure de ele fără interferenţe din partea autorităţii publice. În practică însă, clientelismul presei, care se referă la un schimb „quid pro quo” de bunuri şi servicii contra sprijin politic, este larg răspândit. Raportul reprezintă un studiu de patru ani, comparativ la nivel transnaţional, dar şi privind fiecare ţară în parte, cu privire la situaţia clientelismului şi politizării presei, bazat pe date empirice, fiind prezentat luni la Bruxelles. În cursul cercetării, au fost măsuraţi în Croaţia, Serbia, FYROM, Muntenegru, România şi Bosnia-Herţegovina o serie de indici privind, între altele, conformarea cu cadrul de lucru legal şi instituţional al standardelor UE şi nivelul de responsabilitate al actorilor din presă.
Cu privire la o varietate de game de indicatori, cum ar fi existenţa practicilor şi barierelor clientelare, Muntenegru şi Serbia au evoluat mult mai bine ca România şi Croaţia, care au intrat în UE în 2007, respectiv 2013. Experţii atribuie acest rezultat lipsei de stimuli din statele membre, comparativ cu statele candidate la UE, care trebuie să lucreze mai mult pentru a obţine calitatea de membru.
„Până acum, Comisia a introdus o abordare consolidată privind candidaţii la UE. Obişnuita evaluare a ţărilor ce vizează accederea în UE se bazează pe progresul şi stadiul atinse. Accentul se pune pe drepturile fundamentale precum statul de drept, libertatea exprimării, reforme publice şi guvernarea economică. Prin introducerea ei noi vrem să îmbunătăţim transparenţa şi comparabilitatea între ţări”, a declarat Karl Giacinti, Director de Program responsabil cu Facilitate de Societate Civilă şi Presa în cadrul Comisiei Europene.
În prezent, Serbia are avantaje considerabile faţă de alte ţări în ceea ce priveşte dezvoltarea cadrului de lucru legal şi instituţional, precum şi calitatea administrării datelor, în vreme ce România s-a clasat fix la mijloc. În ciuda unui oarecare progres, în fostele republici iugoslave, raportul arată că valorile universale europene sunt ameninţate. Dacă situaţia nu se va schimba, riscurile asociate clientelismului presei pot duce la mai multă corupţie, la lipsa unor mecanisme de stat pentru împiedicarea adoptării unor legi „clientelare” şi, mai important, la pericolul creşterii presiunii asupra jurnaliştilor. În plus, lista nici nu este completă.
„Din nefericire, există un număr de probleme grave cu actuala piaţă a presei din România. Calitatea jurnalismului, atât public cât şi privat, este foarte slabă. Din cauza lipsei de conţinut de calitate, care ar fi putut atrage privitorii, există o scădere a profitului. Acest lucru, la rândul său, a reprezentat principalul motiv pentru care televiziunea publică a fost adusă la faliment. În ceea ce priveşte presa privată, care are bugete foarte mici, aproape că nu există un proces de verificare a ştirilor, iar acest lucru, din nefericire, duce la distorsionarea realităţii”, a declarat Sorin Ioniţă.
„Situaţia este atât de rea încât «democraţiile» au devenit doar simple instrumente pentru formalizarea puterii acelora care deţin puterea. Nu există nici democraţie nici o situaţie ideală în care cetăţenii pot influenţa procesul de luare a deciziilor. Toate sunt definite de aceste relaţii invizibile care îi frustrează pe cetăţeni, deoarece ei le indică în calitate de motiv al corupţiei. Şi mai frustrant, aceste practici clientelare sunt formalizate prin lege şi uneori sunt chiar promovate drept bune practici”, a declarat Munir Podumljak, director al proiectului Media Circle.
Clientelismul presei este astăzi o practică universală nu numai în ţările candidate, ci şi în statele membre. Lipsa unei abordări universale şi a atenţiei UE pentru această tradiţie malefică poate afecta negativ lupta împotriva corupţiei şi poate duce la intensificare frustrării în rândul cetăţenilor UE.
Articol de Violetta Rusheva
Traducere: Andrei Suba
