România ocupă în Europa primul loc în topul disproporţiei dintre veniturile bogaţilor şi cele ale săracilor. Raportul ar fi de 7,2 la 1, dar aceasta nu este decât o reflexie a unui paradox, acela dintre nivelul creşterii economice a României, printre cele mai mari din Europa, şi situarea constantă a ţării în topul european al sărăciei. Reprezentanţa Comisiei Europene în România a organizat astăzi împreună cu Ministerul de Finanţe o dezbatere despre raportul de ţară privind economia românească, document publicat săptămânile trecute de Comisia Europeană. Raportul menţionează progresele înregistrate de România şi atrage atenţia privind riscurile reprezentate de măsurile fiscale şi de salarizare luate în afara programului anual de bugetare.
În raportul de ţară pentru România, Comisia Europeană recomandă autorităţilor să se concentreze pe trei domenii prioritare, respectiv relansarea investiţiilor, continuarea reformelor structurale şi adoptarea de politici bugetare responsabile. În document se subliniază, de asemenea, faptul că s-au înregistrat progrese limitate în privinţa implementării recomandărilor Comisiei Europene cuprinse în ediţia de anul trecut a raportului. Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Filote, spune că, studiind datele prezentate în document se constată că România se situează pe primele locuri între ţările UE atât în privinţa nivelului creşterii economice, cât şi în privinţa gradului de sărăcie, fapt ce reprezintă, în opinia sa, un paradox.
Angela Filote: „Asta mie îmi spune că modelul de creştere economică actual din România nu lucrează în interesul cetăţeanului, pentru că, deşi ţara creşte, cetăţeanul rămâne le fel de sărac. Or, ăsta nu este un model de creştere pe care noi să îl încurajăm ca un model sustenabil, durabil şi care duce la acea aspiraţie pe care o au toţi cetăţenii de a trăi mai bine”.
Angela Filote spune că una dintre cauze poate fi reprezentată de faptul că la noi competitivitatea se bazează pe costuri mici, inclusiv pe salarii reduse, şi nu pe o calitate înaltă a produselor. Ea consideră că în România trebuie realizată o relansare a investiţiilor. Pe de altă parte, ministrul finanţelor, Anca Dragu, declară că investiţiile au început să se redreseze în zona privată, cele publice fiind în continuare şi insuficiente, şi ineficiente, şi că au o contribuţie importantă la creşterea economică.
Anca Dragu: „Putem spune că în România creşterea economică este sustenabilă şi se bazează pe investiţii. Avem un ritm de creştere în zona investiţiilor de 7,5% în 2015 şi o majorare a consumului final de 5,3%, deci investiţiile rămân motorul în creştere. Structura exporturilor s-a îmbunătăţit, îndeosebi datorită exporturilor de medie şi înaltă tehnologie”.
Şi economistul şef al BNR, Valentin Lazea, consideră că avem o creştere economică ce se reflectă atât în veniturile, cât şi în avuţia populaţiei.
Valentin Lazea: „Dacă ne gândim numai la apartamentele în care locuim, gândiţi-vă că preţul unui apartament era 10 mii de dolari în anul 2000. Acelaşi apartament astăzi valorează 50 de mii de euro. Deci avuţia românilor, fie că ei cred asta, fie că nu, a crescut. Că o parte s-au supraîndatorat şi că prin supraîndatorare o mare parte a venitului disponibil este dat pentru plata datoriei este o altă problemă, dar pe fond vorbind, dacă luăm statistic gospodăriile, nici nu se poate compara nivelul de acum cu cel din urmă cu 10-15 ani”.
Valentin Lazea adaugă, însă că oamenii percep de fapt inegalitatea de venituri în creştere între cei mai bogaţi şi cei mai săraci români. El a precizat că România se situează din acest punct de vedere pe primul loc în Uniunea Europeană, cu un raport de 7,2 la 1 între veniturile celor mai bogaţi şi celor mai săraci 20% dintre români, mult peste media europeană. Economistul şef al BNR a mai precizat că raportul de ţară al Comisiei Europene arată lucrurile bune, dar şi riscurile care pot afecta evoluţia economiei româneşti. Între acestea din urmă Valentin Lazea le-a amintit pe cel generat de iniţiative legislative de genul legii dării în plată, dar şi pe cel de supraîncălzire a economiei din cauza unor măsuri prociclice de politică fiscală.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (9 martie)
