Presa internaţională comentează şi analizează pe larg cele mai importante evenimente. Iranul a testat două rachete balistice cu inscripţia, în ebraică, „Israelul trebuie şters de pe faţa pământului”, titrează Stars and Stripes. O demonstraţie de forţă a Republicii Islamice în timpul vizitei vicepreşedintelui american Joe Biden în Israel, crede The Washington Times. Agenţia iraniană Fars a precizat că rachetele au fost direcţionate din sud-estul ţării pentru a lovi ţinte la 1.400 de kilometri. Mohammad Ali Jafari, comandantul Gărzilor Revoluţionare, a precizat că testele sunt un răspuns la sancţiunile nejustificate, scrie Tehran Times. „Teheranul a creat rachete cu o rază de acţiune de 2.000 de kilometri pentru a fi capabil să lovească inamicul, regimul sionist, de la o distanţă sigură”, a declarat generalul de brigadă Amir Ali Hajizadeh, citat de agenţia ISNA. Este de neacceptat pentru SUA un Iran dotat cu arme nucleare, a afirmat Joe Biden, citează The Washington Post.
Comisia Europeană a publicat datele privind reformele structurale şi dezechilibrele macroeconomice în statele membre, ca parte a mecanismului de monitorizare semestrială a economiilor şi politicilor bugetare, anunţă EUObserver. Potrivit monitorizării din acest an, Italia, Franţa, Portugalia, Croaţia şi Bulgaria se confruntă cu un dezechilibru excesiv, în general datorat marilor datorii, ratei ridicate a şomajului şi sistemelor bancare slabe, notează The New York Times. Alte şapte ţări se confruntă şi ele, de obicei, cu asemenea dezechilibre, pe care însă Comisia nu le-a considerat excesive: Finlanda, Germania, Irlanda, Olanda, Spania, Suedia şi Slovenia. Criza migraţiei rămâne de actualitate – guvernul ungar a decretat situaţie de criză pe întreg teritoriul ţării, informează Magyar Nemzet. Ungaria va detaşa mai mulţi poliţişti şi militari să patruleze graniţele sale, adaugă The New York Times. Totodată, Budapesta ia măsuri pentru a putea construi o barieră la frontiera sa cu România, în decurs de zece zile, la fel ca în cazurile Croaţiei şi Serbiei, anunţă Le Figaro. Budapesta a salutat „acţiunile directe” pe care Serbia şi Slovenia le-au întreprins pentru a-şi consolida controlul la graniţele lor. Macedonia şi-a închis complet frontierele pentru migranţii ilegali, după ce Slovenia şi Serbia au anunţat restricţii mai ferme, relatează Reuters. În acelaşi timp, agenţia greacă ANA a raportat că în tabăra de la Idomeni sunt aproximativ 13.000 de persoane care stau în condiţii grele din cauza ploilor abundente din ultimele zile. Potrivit datelor Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), din momentul în care au fost închise frontierele de pe ruta balcanică a migranţilor, în Serbia au rămas 2.000 de refugiaţi, notează agenţia Beta. Serbia nu va deveni o tabără permanentă sau un „centru de staţionare” pentru refugiaţii din Orientul Mijlociu, a avertizat premierul Serbiei, Aleksandar Vucic, scrie Tanjug. Premierul sârb a constatat că nici după reuniunea cu Turcia, UE nu a oferit o soluţie completă pentru rezolvarea crizei migratorii.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko efectuează o vizită de lucru în Turcia, unde va lua parte la cea de-a cincea reuniune a Consiliului Strategic co-prezidat de către preşedinţii celor două ţări, informează Korespondent de la Kiev. Forţele navale ale Ucrainei şi Turciei au lansat la începutul săptămânii un exerciţiu militar comun, în încercarea de a strânge relaţiile, în faţa disputelor lor cu Rusia, notează Newsweek. Kievul şi Ankara au trimis două fregate şi o navă de demagnetizare, în Marea Marmara, pentru manevre tactice, antiaeriene şi de comunicare. Verdictul în procesul aviatoarei ucrainene Nadia Savcenko, acuzată de autorităţile din Rusia că ar fi transmis armatei ucrainene locul unde se aflau doi jurnalişti ruşi, ucişi în luptele de la Donbas, în 2014, urmează a fi anunţat pe 21 – 22 martie, informează Tass. Nadia Savcenko îi acuză pe rebelii proruşi din Donbas că au răpit-o pe teritoriul ucrainean şi au predat-o autorităţilor din Rusia, aminteşte Gazeta. Cinci ţări membre ale UE cer sancţiuni contra responsabililor ruşi, scrie Le Monde. Ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius, a promis să trimită împreună cu omologii săi britanic, polonez, român şi suedez, o scrisoare de protest şefului diplomaţiei europene, Federica Mogherini. Iniţiativa reia demersul a 57 de parlamentari europeni, între care şi români, din 17 ţări membre, care ameninţă cu sancţiuni contra a 29 de înalţi responsabili ruşi, începând cu Vladimir Putin, dacă aviatoarea nu va fi eliberată. Le Monde aminteşte că şi vicepreşedintele american Joe Biden a denunţat această detenţie ca fiind «injustă», şi a cerut eliberarea «imediată» a tinerei ucrainene.
Cristina Zaharia
