Pentru cele două popoare, sărbătorile naţionale maghiare şi române au o semnificaţie diferită, inflamând atmosfera de ambele părţi. Sărbătorirea de către maghiari a zilei de 15 martie a provocat multă vreme sentimente ostile din partea română. Ulterior, premierii români au început să-i salute pe conaţionalii lor maghiari, iar pe 15 martie un post român de televiziune a făcut un gest cu valoare de model în acest sens.
Pe de o parte sărbătoare, pe de alta doliu – în multe cazuri aşa se întâmplă şi în cazul sărbătorilor naţionale maghiare şi române, deoarece istoria i-a pus nu o dată pe cele două popoare vecine în tabere duşmane. Sărbătoarea naţională a României, unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie provoacă până astăzi resentimente din partea maghiară. Populaţia română „nu iubeşte” sărbătorile noastre legate de revoluţia din 1848, deoarece şi în timpul luptei pentru libertate cele două naţiuni luptau în tabere ostile.
Însă după schimbarea regimului poate sărbători liber şi comunitatea minoritară maghiară, iar după martie 1997, când UDMR a intrat pentru prima oară la guvernare, premierii români şi din când în când şi şeful de stat îi felicită prin scrisoare pe conaţionalii maghiari. Cu toate acestea grupuri de tineri extremişti încearcă să conturbe în vreun oraş sărbătoarea. În ultimii ani însă, în urma unor iniţiative aparţinând unor ziarişti ca Lucian Mândruţă şi Sabin Gherman şi unii reprezentanţi ai societăţii civile au transmis mesaje cu valoare de gest. În ultimii doi ani, mai ales de când UDMR a ieşit de la guvernare atmostera interetnică s-a deteriorat treptat, iar puterea de la Bucureşti a luat mai multe măsuri considerate antimaghiare (cazul politicienilor din Ţinutul Secuiesc, sau arestarea unor lideri cu acuzaţia de „terorism”).
În astfel de condiţii nu mică a fost mirarea când unul din posturile de ştiri cele mai urmărite, Realitatea, i-a felicitat pe maghiari cu ocazia zilei de 15 martie şi a făcut-o în limba maghiară. „Sărbători fericite, maghiari, care iubiţi din inimă Ungaria şi vă respectaţi patria, România!”. Articolul publicat şi online vorbeşte despre ce sărbătoresc maghiarii în această zi în toată lumea, menţionând şi numele lui Lajos Kossuth, István Széchenyi şi Sándor Petőfi. Poetul este cunoscut şi respectat şi de români, Széchenyi nu este cunoscut, iar pentru publicul larg Kossuth este liderul revoluţiei cu care a luptat eroul naţional român Avram Iancu.
Maghiarii au fost felicitaţi şi de către premierul Dacian Cioloş. „Cu prilejul aniversării a 168 de ani de la lupta pentru libertate transmit un mesaj de respect şi solidaritate pentru maghiarimea din România şi pentru toţi maghiarii din lume”, se scrie în mesaj. „1848 constituie în istoria României şi Ungariei momentul comun, determinant, care a contribuit decisiv la formarea şi consolidarea celor două naţiuni, la situaţia lor actuală. De aceea, la 15 martie, avem datoria să ne aducem aminte că societatea în care trăim astăzi, ca români şi ca maghiari, dar mai ales în calitate de cetăţeni europeni, este rezultatul năzuinţelor şi idealurilor pentru care au luptat înaintaşii noştri. Izbucnirea luptei maghiare pentru libertate este rezultatul unei lupte pentru idealuri cum ar fi libertatea presei, democraţia parlamentară, un guvern responsabil, respectiv egalitatea civică şi confesională garantată pentru toţi, idealuri formulate în Proclamaţia de la Blaj. Mai mult, sunt valori care determină şi astăzi naţiunile noastre”.(G.M.)
NÉPSZAVA (Ungaria), 16 martie
Traducerea: Imola Stănescu
