Europa aşteaptă rezultatele summit-ului dedicat acordului cu Turcia, care se va desfăşura astăzi şi mâine, la Bruxelles. Acordul UE-Turcia privind migranţii, elaborat de Angela Merkel şi omologul său turc Ahmet Davutoglu se confruntă deja cu noi critici, Ciprul ameninţând cu neacceptarea documentului pe care îl consideră prea favorabil Turciei, scrie Der Spigel. Agenţia pentru Refugiaţi a ONU este preocupată de aspectele juridice ale acordului, titrează EUObserver. Mai mult, într-un document pregătitor văzut de publicaţia europeană, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, ar dori ca UE să adauge politica de relocare a solicitanţilor de azil din Italia şi Grecia într-un proiect mai larg de acord cu Turcia, pentru reducerea fluxului migranţilor. La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a apreciat că UE are, pentru prima dată, şansa unei soluţii durabile paneuropene în chestiunii refugiaţilor, notează Le Monde. Însă Germania nu dispune, de această dată, de pârghiile cu care să convingă restul Europei să urmeze modelul german, crede The New York Times. Germania este brusc dependentă de o Turcie autocrată şi de bunăvoinţa restului Uniunii Europene. Până mai ieri, era şefa Europei, însă acum există un sentiment al neputinţei greu de suportat, mai ales pentru cei care s-au arătat indulgenţi faţă de şovinismul letargicilor greci şi faţă de imperialismul financiar, opinează ziarul american. Liderii UE nu ar trebui să facă greşeala de a crede că Turcia poate oferi o soluţie la toate problemele, atenţionează Newsweek. Cheia gestionării acestei crize nu este un acord bilateral cu Turcia, ci găsirea unui plan clar, practic, care să aducă laolaltă toate statele UE.
Belgia menţine un nivel ridicat de alertă teroristă, raidurile împotriva suspecţilor islamişti continuând în capitala europeană, asigură La Dernière Heure. În Franţa, poliţia franceză a arestat patru islamişti radicali suspectaţi că ar fi plănuit un atac iminent în centrul Parisului, informează Le Figaro. Şi în Portugalia, atenţia serviciilor secrete şi a poliţiei se concentrează asupra unei liste cu 1.736 de fişe ale unor soldaţi occidentali, reţine Diario de Noticias. Majoritatea luptătorilor străini din aceste fişe, două treimi, provine din Arabia Saudită, Egipt, Maroc şi Tunisia. În Pakistan, s-a produs un nou atentat, la Peshawar, unde o bombă artizanală a explodat într-un microbuz plin cu oficiali guvernamentali, omorând 16 persoane şi rănind alte zeci, informează The Washington Times.
Bursa de la Londra, London Stock Exchange, şi Deutsche Börse au convenit să creeze împreună cel mai mare operator bursier din Europa, care va reprezenta o formidabilă provocare pentru rivalii mai mari din SUA, anunţă The Wall Street Journal. Fuziunea anglo-germană va însemna o companie cu sedii comune şi listare la Londra şi Frankfurt, adaugă Bloomberg. Fuziunea va asigura economii de 450 de milioane de euro anual, după finalizarea afacerii, şi noul operator bursier va avea o poziţie dominantă în Europa, de unde se poate extinde în Asia şi SUA, crede Financial Times.
Având privirea aţintită asupra NATO, forţele ruseşti îşi fac tot mai mult loc în multe state ale lumii. Pe lângă baza navală de la Tartus şi cea aeriană de la Jmeimim, ambele în Siria, Rusia dispune de prezenţă militară în aproape 10 ţări, scrie ABC. La baza Flotei Mării Negre de la Sevastopol (Crimeea), Rusia are desfăşurate trupe în toată enclava şi plănuieşte să instaleze inclusiv arme nucleare. Osetia de Sud şi Abhazia adăpostesc baze ruseşti cu trupe de infanterie, blindate, elicoptere şi artilerie antiaeriană. În regiunea separatistă a Republicii Moldova, Transnistria, încă există legendarul corp de armată pe care l-a condus generalul Alexander Lebed. Rusia a creat în Belarus un dispozitiv comun de apărare antiaeriană, incluzând şi o puternică staţie radar. De anul trecut, ambele ţări negociază deschiderea unui aerodrom pentru avioane de luptă ruseşti, enumeră ziarul spaniol. Vietnamul a semnat cu Rusia un acord pentru redeschiderea fostei baze ruseşti de la Cam Ranh, închisă în 2004, ca punct de alimentare pentru submarinele ruseşti. Moscova menţine o forţă la Baikonur, Kazakhstan, pentru a proteja instalaţiile spaţiale. În plus, fostul preşedinte venezuelean Hugo Chávez a oferit Rusiei posibilitatea de a deschide baze navale şi aeriene în ţara sa, aminteşte ABC.
(Cristina Zaharia)
