Realizator: Dana Sterghiuli – Bună seara, bun găsit cu Radio Constanţa. În această perioadă a fost adusă în planul public intenţia de modificare a legii de funcţionare a Televiziunii şi Radioului publice. Au fost iniţiate dezbateri cu participarea unor reprezentanţi ai guvernului, cu deputaţi şi senatori fiind invitaţi şi reprezentanţi ai TVR, pentru că, în principiu aceste frământări sunt motivate de găsirea unei soluţii pentru scoaterea televiziunii din riscul financiar în care se află. Doar că, orice modificare a Legii 41 produce efecte şi pentru Radioul public şi există o minimă îngrijorarea a jurnaliştilor că o modificare pripită ar putea să aducă atingere independenţei editoriale sau că ar putea fi afectată funcţionarea acestui serviciu public de interes naţional. Dezbatem această temă astăzi la Radio Constanţa. Sunt alături de noi senatorul Puiu Haşotti, din partea PNL şi senatorul Mircea Banias de la Alianţa Liberalilor şi Democratilor. Se va alătura prin telefon de la Tulcea deputatul PSD, Marian Avram. Aşadar, se discută în parlament modificările legislative iniţiate de PSD. În această săptămână a avut loc dezbaterea pe fond în Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor, iar proiectul a primit aici aviz negativ. Domnule senator Puiu Haşotti, cum credeţi că poate fi rezolvată situaţia Televiziunii publice fără să existe un risc de a afecta procedurile şi mecanismele funcţionale din Radio România?
Puiu Haşotti: Sunt două chestiuni care presupun răspuns la întrebarea dumneavoastră. Primul lucru pe care doresc să-l subliniez este faptul că în textul Legii 41 sunt prevederi separate, cele mai multe dintre ele pentru Televiziune şi pentru Radioul public. Că la televiziune lucrurile sunt dramatice ştim. Că se vorbeşte cu mai mult sau cu mai puţin, cred eu, temei despre insolvenţă, iarăşi ştim. Situaţia radioului este fundamental diferită de situaţia televiziunii. În mod oarecum surprinzător sau aparent surprinzător Radioul public are şi profit şi am putea discuta şi această temă. De ce are profit? Putem discuta şi de ce este diferită situaţia de la radioul naţional faţă de televiziunea naţională. Şi al doilea lucru care ar trebui să vi-l spun este că în opinia mea, este o părere personală, eu cred că trebuie să avem două legi diferite: una pentru Televiziunea publică, alta pentru Radioul public, pentru Radio România. De ce? Nu numai din motive economice, nu numai din motive politice, nu numai din motive de strategie la modul general, ci pentru că la ora actuală cele două societăţi naţionale strategice au devenit foarte diferite. Dacă înainte, acum 15-20 de ani când s-a lucrat la Legea 41ele aveau mai multe puncte comune, acum Televiziunea şi Radioul public au mai multe puncte care nu sunt comune. Asta este o realitate de care ne lovim şi stau să mă gândesc dacă n-ar trebui să ne gândim cu toţii, politicieni, dumneavoastră, colegii de la televiziune, societatea civilă să vedem dacă n-ar fi mai util să existe două legi.
Realizator: Domnule senator Mircea Banias, cum intenţionează ALDE să se implice în această situaţie, aparent complicată?
Mircea Banias: Vedeţi, ar trebui să ne gândim că piciorul cu care s-a pornit în momentul primordial în 1994 în nomentul în care Societatea Naţională de Radioteleviziune s-a despărţit în cele două societăţi, modul în care s-a procedat nu a fost cel mai fericit. Evident că în urmă cu 20 de ani, cu totul şi cu totul altele erau condiţiile pe piaţa media, nu existau televiziuni particulare, radiouri particulare erau foarte puţine şi Radioul şi Televiziunea publice ocupau poziţii fără concurenţă în topul încrederii oamenilor. Revenind la situaţia actuală, pentru mine este un paradox şi de regulă mă feresc să folosesc expresii tari, dar am constatat că în ultimii ani, cel puţin în televiziune, a existat un adevărat dezmăţ pe bani publici pentru că auzim de salarii şi de prime care sunt uluitoare. Am încercat să-mi pun întrebarea şi mi-am pus întrebarea de ce s-a ajuns în această situaţie şi cred că nu este un secret pentru nimeni că, cel puţin în ultimii ani, din televiziune, mai ales, dar şi din radio politicienii au încercat să facă un vehicul electoral. Ingerinţa în activitatea acestor instituţii a fost nepermis de mare şi evident că un compromis de regulă atrage o sumă de compromisuri ulterioare./fcostea/Revenind la situaţia actuală, cred că ştiţi şi aţi văzut că partidul nostru, prin unul dintre co-preşedinţi, în speţă domnul Călin Popescu-Tăriceanu, a considerat, şi noi am considerat că insolvenţa ar fi o soluţie pentru ca Televiziunea Română să supravieţuiască, să nu se desfiinţeze.
Realizator: Acesta este un alt proiect, cel privind intrarea în insolvenţa TRV. Întrebarea de astăzi este în principal cum poate modificarea Legii 41 în forma iniţială să rezolve situaţia financiară a TVR?
Mircea Banias: Sunt două chestiuni complet diferite. Proiectul de modificare a Legii 41 din 1994, proiect asumat de PSD, dar aparţinând senatorului PSD Georgică Severin, preşedintele Comisiei pentru cultură din Senatul României, este o chestiune care, după părerea mea, nu rezolvă problema. Despărţirea funcţiei de preşedinte de cea de director general nu cred că este o soluţie, şi aici am în vedere societăţi comerciale, nu neapărat Radio sau Televiziunea publică. S-a dovedit, pentru că nu e o idee nouă, s-a practicat în ultimii ani şi în companiile cu capital de stat sau cu capital major de stat, această chestiune, despărţirea funcţiei de preşedinte de cea de director general, repet, nu este o idee strălucită, pentru că înseamnă diminuarea răspunderii, împărţirea acesteia şi o mai proastă funcţionare, din punctul meu de vedere, a instituţiei respective.
Realizator: Discutăm şi acest aspect, astăzi, la Radio Constanţa. Haideţi, până atunci, să introducem şi un alt punct de vedere. Este alături de noi, de la Tulcea, deputatul PSD Marian Avram. Vă mulţumesc pentru intervenţia dumneavoastră în dezbatere. Domnule deputat, parlamentari PSD au susţinut proiectul domnului senator Georgică Severin, de modificare a Legii nr. 41 şi după respingerea din comisia de specialitate urmează să ajungă în plenul Camerei Deputaţilor. Credeţi că forma acutală îşi atinge scopurile enunţate în expunerea de motive?
Marian Avram: Aş vrea să subliniez în primul rând că intervine proiectul legislativ cu câteva lucruri care ţin de criteriile de competenţă ale Consiliului de Administraţie şi ale directorului general, dar şi în al doilea rând, şi este tot atât de important, cu delimitarea faţă de relaţiile comerciale şi relaţiile de rudenie ale membrilor consiliului de administraţie. Cred că acestea sunt două din deficienţele din ultimii ani ai conducerii, în primul rând mă gândesc la Televiziunea Romnă. Bineînţeles, că răspunzând la întrebarea dumneavoastră, toate lucrurile şi toate proiectele legislative sunt perfectibile şi cred că trecerea prin comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor vor da, cred eu, şi un suflu nou în propunerile legislative, dar şi o perfecţionare poate necesară.
Realizator: Dacă proiectul de lege va fi aprobat în forma depusă, ce efecte credeţi că va produce pentru cele două instituţii?
Marian Avram: În primul rând un management mai bun. Eu vreau să vă spun că apreciez în primul rând Radioul, pe care îl consider mult mai detaşat de tumultul politic, dar şi mai profesionist şi cred că principala cauză a situaţiei actuale din Televiziunea Română este lipsa unui management aplicat către ţinerea pe linia de plutire, dacă vreţi, a instituţiei, pentru că aici vorbim de o instituţie publică la care nu ar trebui să ne gândim în primul rând la profit, dar totuşi suma imensă, datoriile pe care această societate comercială TVR, le are este totuşi o mare problemă şi vă spun că în acest moment este greu să credem că statul român sau guvernul va putea susţine la nesfârşit, dacă vreţi, o societate care nu reuşeşte să-şi revină din punct de vedere financiar.
Realizator: Proiectul de lege care a fost depus în perspectiva îmbunătăţirii situaţiei financiare a TVR este axat pe această separare a funcţiilor. E vorba de atribuţiile preşedintelui Consiliului de Administraţie de cele ale directorului general../rpatulea/pvelisar
Marian Avram: Eu cred că o mai mare putere a Consiliului de Administraţie, cu o putere decizională vorbesc şi un punct mai apăsat de ceea ce înseamnă cheltuielile şi veniturile, adică, într-un cuvânt, reechilibrarea balanţei la TVR este, dacă vreţi, pe lângă linia editorială principalul obiectiv al noului Consiliu de Administraţie pentru că ştim că actualul consiliu are un mandat expirat şi că trebuie să se vină cu un alt consiliu de administraţie. De aceea consider că discuţiile pe această temă şi proiectul legislativ practic vine să pună o piatră de temelie pentru un alt mod de abordare în managementul Televiziunii Române şi al Radioului. Din propunerea legislativă se vede foarte clar că cei care vor fi aleşi, pe langă criteriile de profesionalism, experienţă profesională, vor fi nevoiţi să se detaşeze, dacă vreţi, şi de politic. Nu mai pot fi membri cu funcţii de conducere, sau nu mai trebuie să fie foarte ancoraţi, dacă vreţi în interesele de partid. Sunt un om politic, dar îmi doresc sincer ca noul consiliu de administraţie să aibă totuşi o anumită distanţare faţă de ceea ce înseamnă neapărat linia politică, sau programul unui partid.
Realizator: Domnule deputat Marian Avram, ştiţi, consiliile de administraţie sunt numite politic, există un algoritm în funcţie de reprezentarea parlamentară. Apoi aceste….
Marian Avram: Dar în propunerea legislativă se spune foarte clar că, cu toate că eşti propus de preşedinţie sau de un partid politic, după aceea trebuie, dacă ai o funcţie de conducere, trebuie să-ţi dai demisia.
Realizator: Vă mulţumesc domnule deputat pentru intervenţia dumneavoastră la Radio Constanţa. Revenim cu dezbaterea în studio. Ce părere aveţi despre cele discutate?
Puiu Haşotti: Eu mi-am notat şapte puncte care unele au fost atinse de domnul senator Banias şi de domnul deputat. Foarte pe scurt, la TVR este un dezastru într-adevăr. Dacă în 1997-1998 erau 1.250 de angajaţi, acum un an au fost 3.500 şi acuma sunt vreo 2.700. Nu se justifică în niciun chip acest număr uriaş. În al doilea rând trebuie să constat cu regret că începând din 1998 niciun preşedinte şi director al Consiliului de Administraţie al TVR nu a performat. Au fost nişte manageri foarte, foarte slabi. Şi cu Hadji-Culea şi cu Sassu, şi doamna Pippidi în niciun caz nu a fost vreo performanţă. Este un dezastru dar noi trebuie să vedem şi de ce este această situaţie, nu numai din pricina managementului prost, pentru că bugetul de stat suportă cheltuieli la Televiziunea publică, la rândul ei are nişte cheltuieli pe care Radioul nu le are: Olimpiada, Campionatul european de fotbal, Campionatul mondial de fotbal le dă Televiziunea publică. Acestea sunt nişte competiţii extraordinar de scumpe. Dincolo de managementul prost. A doua chestiune este că între radio şi televiziune sunt, cum spuneam, din ce în ce mai multe diferenţe. A fost corect, în opinia mea, că s-au despărţit în 1994. Eu văd această despărţire inclusiv în plan legislativ. La punctul trei, nu ştiu dacă insolvenţa este o soluţie.
Realizator: De ce nu este o soluţie?
Puiu Haşotti: După părerea mea în primul rand trebuie o lege specială. În al doilea rând legea domnului Tăriceanu, asupra căreia trebuie să reflectăm, pe proceduri legislative foarte rapide, pe procedură de urgenţă. Nu cred că poate intra în Senat mai repede de luna iunie. Or la televiziune situaţia este absolut dramatică. În plus, vedeţi că aceasta este o lege organică şi dacă partidele nu se înţeleg, dacă majoritatea, dacă socialiştii cu liberalii, cu ALDE nu se înţeleg, nu se poate degaja o majoritate şi dacă nu se poate degaja o majoritate această lege nu poate fi adoptată. Iată deci încă un argument pentru care o lege în care partidele, forţele politice nu se înţeleg, nu poate trece.
Realizator: Domnule senator, ce înseamnă forţele politice să se înţeleagă? Pe acest proiect la mod concret.
Puiu Haşotti: Partidele politice. Este simplu.
Realizator: Asupra a ce să convină?/lazard/fcostea
Puiu Haşotti: Unde nu sunt de acord, de exemplu cu ce a spus domnul deputat, cum că Consiliul de Administraţie, va alege cineva în urma unui proiect, nu. Din păcate câte vreme partidele, guvernul chiar tehnocrat/ şi ceilalţi decidenţi hotărăsc cine face parte din Cosiliul de Administraţie, în Consiliul de Administrătie îmi este teamă că se va întâmpla, ca până acum, se va degaja o majoritate politică şi se va alege un preşedinte al consiliului de administraţie şi director general – pentru că avea dreptate domnul senator Banias, noi nu trebuie să despărţim aceste funcţii, preşedinte de director general – se va degaja o majoritate politică a unor oameni care recent şi-au dat demisia din partide, care vor alege un manager nu în urma unei analize, a unui program de management, ci în urma unei decizii care poate veni chiar de la partide şi transmisă celor din consiliile de administraţie. De aceea noi trebuie să ne gandim foarte, foarte atent la….
Realizator: Deci există un risc al politizării, domnule senator?
Puiu Haşotti: Există acest risc al politizării numirilor în consiliul de administraţie, ca să fiu foarte atent şi nuanţat. Există acest risc şi ştim bine că aşa a fost, mai ales la TVR. Din fericire Radioul public a fost departe de disputele politice şi cred că şi în continuare va fi. Televiziunea însă este altceva decat Radioul public. Trebuie ca forţele politice să aibă luciditatea de a înţelege că trebuie să se înţeleagă.
Realizator: Bun, dar acest proiect îşi urmează parcursul, urmează să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor?
Puiu Haşotti: Păi v-am spus, dacă nu ne înţelegem, legea este organică şi nu poate trece.
Realizator: Bun. Şi unde este, domnule Mircea Banias, acest punct de înţelegere? Cum vedeti dumneavoastră abordarea?
Mircea Banias: Dacă suntem atenţi şi observăm ce s-a întâmplat cu acest proiect până acum rezultă clar că nu se bucură de o mare susţinere, atâta vreme cât în Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor a primit raport negativ, raport de respingere. Asta înseamnă că nu există o majoritate care să suţină acest raport pentru că majoritatea din comisie este oglinda majorităţii plenului Camerei Deputaţilor. Evident că domnul Puiu Haşotti, în calitatea domnie sale de fost ministru al culturii, este una din persoanele cele mai în măsură să emită puncte de vedere în legătură cu acest proiect şi nu am niciun motiv să nu-i dau dreptate în totalitate. Pe de altă parte, aş vrea, fără să încerc să analizez interventia domnului deputat, departe de mine acest gand, sunt căteva chestiuni în care nu aş putea fi totuşi de acord cu domnia sa. A spus domnul deputat că prin acest proiect legislativ se intenţionează o creştere a puterii, a rolului consiliului de administeraţie. Cred că nu există o asemenea chestiune. Legea de funcţionare a Radioului şi a Televiziunii prevede foarte clar care sunt atribuţiunile consiliului de administraţie. Nu se poate să dai puteri sporite. Este o chestiune care trebuie să se încadreze într-o lege pe care o au drept act de căpătâi şi televiziunea şi radioul. Nu pot să fac abstracţuie, să nu mă gândesc la o lege similară să-i spun, practic este o ordonanţă celebră, nr.109, prin care un guvern, nu aş vrea să spun care, dar lumea ştie, a privatizat managementul unor companii. Din punctul meu de vedere a fost un eşec total, pentru că în afară de faptul că managerilor li s-au asigurat salarii de mii de euro pe lună în condiţiile în care salariile la entităţile de stat au tot scăzut în perioada respectivă, am ajuns la salarii de 10.000 de euro pe lună, nişte chestiuni aberante, iar companiile pe care aceste consilii de administraţie şi manageri desemnaţi prin concurs, deci companiile au ajuns într-o situaţie mult mai proastă decât erau înainte de implementarea managementului privat….
Puiu Haşotti: Aveţi mare dreptate.
Mircea Banias: Nu vedeţi că în aceste zile…
Puiu Haşotti: Mare dreptate aveţi, numai că şi la Radio şi la TVR să ştiţi că sunt nişte salarii nepermis de mari.
Mircea Banias: Eu de asta fac şi similitudinea, pentru că nu se poate într-o entitate care acţionează, chiar dacă este de stat, funcţionează într-o piaţă concurenţială, nu se poate să acorzi nişte prime, nişte bonusuri, nişte salarii care nu au niciun fel de justificare. Fac o similitudine cu societăţi similare din mediul privat, ele nu beneficiază de asemenea înlesniri de la guvern, să nu-şi plătească dările la stat. Păi o televiziune sau un radio privat dacă nu-şi plăteşte dările se închide şi punct. Or, Televiziunea publică, pentru că la televiziune mă refer, ştiu că Radioul a încheiat exerciţiul financiar cu un profit de 20 de milioane, aşa cum spunea domnul senator Haşotti. Şi acest profit este de discutat, pentru că nu cred că rolul Societăţii Publice de Radio este să facă profit. Eu cred că rolul este altul, de aceea se şi justifică taxa radio-tv pentru că este o taxă de care beneficiază toate instituţiile publice./lazard/pvelisar
Puiu Haşotti: Noi comparăm televiziune privată care, nu vorbim de reclame, nu vorbim de program, nu vorbim de tot şi de constrângerile Televiziuni naţionale sau ale Radioului naţional în comparaţie cu radiourile private. Este cu totul şi cu totul altceva, dar cred că domnul deputat a vrut să spună un lucru care este cuprins în legea propusă de domnul senator Georgică Severin, anume ca în Consiliul de Administraţie să nu mai fie angajaţi rude gradul I şi II în radio şi în televiziune. Să nu mai fie angajaţi rude gradul I şi gradul II şi sindicatele să aibă doi membri.
Realizator: În Consiliul de Administraţie?
Puiu Haşotti: Consiliul de Administraţie.
Realizator: Aşa se întâmplă la Radioul public în acest moment. Am înţeles că aseară şi-au ales şi colegii noştri de la TVR reprezentanţii în viitorul Consiliu de Administraţie.
Puiu Haşotti: Doi oameni, da, competenţi, oameni de televiziune.
Realizator: Bun. Referitor la observaţia dumneavoastră legată de ce subvenţii primesc aceste instituţii, radioul cel puţin, de ani de zile, nu primeşte subvenţii pentru investiţii. Este vorba doar de alocarea de la buget pentru funcţionarea emiţătorilor. În rest, toată gospodăria aceasta financiară revine managementului. Sigur că atenţia nu trebuie să fie, aşa cum aţi spus, pe profit, dar în niciun caz pe pierdere. Cred că atenţia sporită trebuie să fie pe felul în care este cheltuit banul public. Bun. Asta este o altă discuţie.
Mircea Banias: Numai o scurtă intervenţie. Românii au foarte multe vorbe potrivite care nu se respectă, din păcate, şi aici este perfect adevărat că omul sfinţeşte locul şi putem face comparaţii între actul de management al unui manager cu actul de management al altui manager şi se vede că tot resursa umană este cea mai importantă. Eu cred că pentru a ocupa o asemenea poziţie extrem de importantă, de preşedinte director general, îţi trebuie cunoştinţe minime de economie, îţi trebuie să ştii să citeşti un buget. Sunt, cu tot respectul, oameni de cultură care nu au avut în viaţa lor posibilitatea sau ocazia sau oportunitatea să se uite peste un buget. Cine nu ştie să citească şi să vadă că dacă aduni cheltuielile cu veniturile trebuie să fie cu plus nu cu minus are o problemă pentru a fi desemnat manager.
Puiu Haşotti: Ştiţi care este în opinia mea, de unde izvorăşte, de unde provine această diferenţă între Radioul public şi Televiziunea publică, între faptul că Televiziunea publică este într-o situaţie dezastruoasă, în timp ce Radioul public este pe profit? Dintr-un fapt foarte simplu: de 20 de ani, aproape de 20 de ani, dacă nu chiar de la începutul, de la aşa-numita televiziune liberă, cu Everac şi cu Răzvan Theodorescu, cred că diferenţa provine de la faptul că, în timp ce radioul s-a menţinut apolitic, departe de conflictele politice, Televiziunea publică a fost foarte politizată şi noi de acest lucru trebuie să fugim de aici încolo. A fost foarte politizată. Cine a ajuns acolo şi a avut preşedintele director general şi majoritatea Consiliului de Administraţie a făcut politică. Asta este o realitate şi asta nu este de azi, de ieri. Asta este de 20-25 de ani. De aici cred că provine marea diferenţă şi situaţia dezastruoasă a televiziunii şi situaţia bună a Radioului public.
Realizator: Haideţi să încercăm să avem o concluzie astăzi, să oferim răspunsul unei întrebări simple: ce va urma? Ce credeţi că va urma, domnule senator Puiu Haşotti?
Puiu Haşotti: Eu nu m-aş hazarda să spun ce cred că va urma. Aş îndrăzni însă să spun ce aş vrea să urmeze. Aş vrea să urmeze o înţelegere politică, a factorilor politici în Parlamentul României. O înţelegere politică de natură să salveze Televiziunea publică. Cu radioul mergem mai departe. Mici ajustări în lege pentru radio sunt posibile, sunt probabile, sunt cred şi necesare, dar foarte mici ajustări. Trebuie ca partidele politice să stea la o masă rotundă ca aceasta şi să găsească o soluţie comună pentru că Televiziunea publică este o chestiune, o instituţie de importanţă strategică, cum am mai spus.
Realizator: Când să aibă loc această întâlnire? Înainte de plenul în Camera Deputaţilor sau odată ce ajunge proiectul în Senat?
Puiu Haşotti: Este suficient odată ce ajunge proiectul la Senat, care este cameră decizională.
Realizator: Domnule Mircea Banias./salina/fcostea
Mircea Banias: Să schimbăm nişte reguli, nu neapărat pentru televiziune şi pentru radio, în general, pentru societatea românească. Cred că trebuie stabilite nişte reguli prin care promovarea să se facă treptat, nu să ne trezim că vin persoane numite politic într-o poziţie cu care nu au avut în viaţa lor nicio legătură. De aceea, eu cred că trebuie promovaţi profesioniştii din interiorul instituţiilor. Şi întotdeauna am spus că un om care şi-a petrecut o bucată din viaţă şi a pornit de jos, de la stagiar, şi a ajuns să ocupe o pozie importantă în companie, acela trebuie sprijinit şi încurajat să fie preşedinte, director general. Faptul că partidele politice, mai ales în ultimii ani, fără să respecte niciun fel de reguli, au numit persoane care nu aveau nicio legătură cu instituţia respectivă în poziţii extrem de importante a fost poate cel mai rău lucru care s-a întâmplet. Deci, situaţia financiară se va rezolva cum s-au rezolvat de-a lungul anilor atâtea probleme în România, dar dacă nu vom încerca să stabilim nişte reguli de promovare, de pregătire a personalului, oameni care…
Puiu Haşotti: Trebuie /…/
Mircea Banias: Pănă la urmă o companie este un loc în care îţi petreci cea mai mare parte din viaţă, mai mult de cât cu familia acasă. Stai acolo, cunoşti mecanismele, cunoşti oamenii, ştii cine merită să fie promovat. De aceea, cred că rolul sindicatelor este foarte important, prezenţa lor în Consiliul de Administraţie este necesară şi este un câştig. Şi, aşa cum spunea şi domnul senator Haşotti, evident că peste orgoliile politice, peste interese de partid, şi fac o scurtă, scurtă paranteză, să ştiţi că nimeni care a mizat pe televiziune nu a câştigat. A fost o luptă sterilă din care câştigul nu a fost efectiv şi pot să dau multe exemple în care partide şi personalităţi politice s-au sprijinit sau au crezut că se sprijină pe instituţiile acestea şi au pierdut înfinal. De aceea, cred că e bine să existe o discuţie între toate partidele politice şi să se găsească soluţia cea mai bună pentru Televiziunea română, pentru că la Radio lucrurile sunt clare, nu ştiu dacă neapărat ar trebui legi diferite de funcţionare, pentru că şi în legea actuală sunt foarte clar prevăzute chestiunile care privesc televiziunea…
Realizator: Situaţiile diferite, da.
Mircea Banias: Şi chestiunile care privesc Radioul public. E o posibilitate şi venind spre dumneavoastră, spre emisiune, m-am gândit că legi diferite pentru Radio şi pentru Televiziune ar însemna un lucru bun, cel puţin pentru Radio în momentul ăsta, dar este o chestiune pe care putem să o discutăm.
Realizator: E important că am putut aduce puncte de vedere diferite pentru o construcţie funcţională a legii, până la urmă cu o abordare realistă şi corectă din punct de vedere legislativ. Şi cu această regenerare din interior, de care aţi vorbit dumneavoastră, domnule Mircea Banias, eu cred că vor fi soluţii foarte bune pentru ambele instituţii. Când vorbim de modificarea legilor, analiza trebuie să fie foarte complexă şi să cuprindă toate aspectele, toate faţetele pentru că altfel ar putea părea situaţii disfuncţionale sau ar putea crea disfuncţionalităţi majore. Vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră la Radio Constanţa.
