Ziarele străine continuă să privilegieze teme precum criza refugiaţilor, pentru a cărei rezolvare liderii europeni s-au întrunit la Bruxelles, şi campania electorală care are loc în Statele Unite în vederea desemnării candidaţilor prezidenţiali ai celor două mari partide, Democrat şi Republican. Dar, pe lângă aceste teme cu care ne-am obişnuit în ultima vreme, presa internaţională face loc acum unei noi crize politice, apărute în Brazilia. „Uniunea Europeană şi Turcia sunt decise să oprească fără întârziere exodul din Marea Egee”, titrează Le Figaro. Citat de ziarul grec Kathimerini, premierul Olandei, actuala deţinătoare a preşedinţiei rotative a Uniunii, subliniază că Bruxelles-ul „‘nu are alternativă’ la semnarea unui acord cu Turcia, care ar putea opri fluxul migranţilor spre Europa în decurs de o lună”. Nu la fel de convins este preşedintele Consiliului European, care citat de cotidianul Haberturk se declară „optimist în mod rezervat, mai mult rezervat decât optimist” în privinţa semnării unui acord privind refugiaţii. La rândul său, Gazeta Wyborcza vorbeşte despre o „echilibrare” a acordului convenit de Uniunea Europeană cu Turcia, dar care fusese negociat în principal de cancelarul Merkel. O echilibrare în sensul unei reduceri a concesiilor făcute Ankarei, precizează cunoscuta gazetă de la Varşovia. Concret, „Chestiunea unei intrări a Turciei în UE nu este încă pe ordinea de zi, în pofida discuţiilor în curs care vizează deblocarea negocierilor în cadrul pactului privind oprirea fluxului migrator”, atenţionează Angela Merkel, citată de La Libre Belgique. La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, consideră, în interviul acordat revistei economice Handelsblatt, că nu este momentul ca Turcia să adere la blocul comunitar. Un demers care nu ar fi nici pe placul celor 136 de deputaţi germani care denunţă în paginile ziarului Le Monde „atingerile aduse de către Erdogan libertăţii presei din Turcia”, făcând referire la cazul redactorului şef al cotidianului Cumhuriyet, adversar al regimului islamist al premierului turc. „Jurnalistul turc, arestat în noiembrie 2015 pentru ‘spionaj’, a fost eliberat de către Curtea Constituţională, la începutul lunii martie, fapt care a provocat furia preşedintelui Erdogan”, detaliază cotidianul parizian. Revenind la problema migraţiei, în La Stampa citim că „guvernul italian vrea să-i amprenteze cu forţa pe refugiaţi”. Iar EUobserver informează că, potrivit unui raport, proiectele europene menite a opri migraţia ignoră drepturile omului. Este vorba despre proiecte „haotice, ineficiente şi prost gestionate, pe care Uniunea risipeşte mai mult de 1,5 miliarde de euro” şi care au fost acordate pentru oprirea migraţiei în perioada 2007-2013 unor ţări precum Algeria, Georgia, Moldova, Maroc şi Ucraina, ne lămureşte The Telegraph. Un alt ziar britanic, Financial Times îşi îndreaptă privirile asupra campaniei electorale din Statele Unite, unde miliardarul Trump „avertizează că vor avea loc proteste în cazul în care nu va fi nominalizat” drept candidat al Partidului Republican. Alarmat la rândul său de perspectiva nominalizării lui Trump, „în încercarea de a-şi apăra politicile de referinţă de un comandant-şef republican”, actualul ocupant al Casei Albe, „Obama va deveni preşedintele în funcţie cel mai activ implicat în campania electorală, din ultimele decenii”, scrie Whashington Post. „Obama semnalează discret că a venit momentul unei susţineri unite a doamnei Hillary Clinton”, punctează şi New York Times. Rămânem pe continentul american, dar în partea sa sudică, mai precis în Brazilia, care este pradă unei veritabile crize politice, antrenată de nominalizarea fostului preşedinte Lula da Silva într-un post guvernamental, după implicarea sa într-un scandal de corupţie, explică ziarele străine. „Un judecător suspendă intrarea în guvern a fostului şef al statului, Lula”, scrie Le Soir. Şi totuşi, „Lula este învestit, în pofida avizului judiciar”, informează Le Figaro. Iar din Brazilia, jurnalul Folha îl citează pe directorului unei organizaţii neguvernamentale care apreciază că „preluarea unui minister de către Lula după proteste este o insultă”. Acelaşi ziar opinează că această numire expres „este o clară tentativă de obstrucţionare a justiţiei”. Şi totuşi, dincolo de toate crizele cu care ne confruntăm în ultima vreme, una este pe cât de alarmantă, pe atât de ignorată. „Temperaturile record înregistrate la nivel mondial sunt şocante şi totuşi nu reacţionăm responsabil”, titrează The Guardian. Ziarul londonez ne anunţă sub acest titlu că „luna februarie a anului curent nu doar a depăşit recordurile schimbării climatice – ci le-a obliterat”. „În regiuni din Arctica s-au înregistrat temperaturi cu 16 grade Celsius peste normal”, explică publicaţia britanică, cu sublinierea că „ceea ce îi face pe oameni să ia aminte este însă faptul că suprafaţa Terrei la nord de Ecuator a fost cu 2 grade Celsius mai caldă decât temperaturile preindustriale”, adică nivelul de referinţă pe care nu ar fi trebuit să-l depăşim, reliefează The Guardian.
Adriana Buzoianu
