Realizator: Alexandra Andon – Iniţiativei privind modificarea legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii Publice prin care se propune separarea funcţiilor de preşedinte şi director general i se poate adăuga o altă propunere de modificare, cea prin care s-ar permite intrarea TVR în insolvenţă. Concomitent, la Parlament au ajuns propunerile pentru noul consiliu de administraţie al TVR. Ce intenţionează partidele parlamentare în privinţa modificării legii Radioului şi Televiziunii Publice şi cum vor ajuta modificările la ieşirea TVR din situaţia financiară în care se află? Discutăm în ediţia de astăzi. Invitaţi în studiou: îi spun bun venit dnei Luminiţa Adam, UNPR, vicelider al grupului parlamentar al acestui partid; tot în studiou îi spun bun venit deputatului UDMR Márton Árpád – vă mulţumesc foarte mult – tot în studiou, deputatul Mirel Taloş, ALDE şi deputatul Eugen Tomac, preşedintele executiv al PMP. Aşteptăm întrebările şi opiniile ascultătorilor. Mai întâi vă întreb, dle Mirel Taloş, pentru că preşedintele ALDE, dl Călin Popescu Tăriceanu, a vorbit despre o propunere legislativă prin care să se permită intrarea TVR în insolvenţă, a fost sau nu depus proiectul?
Mirel Taloş: Nu a fost depusă încă, dar urmează să fie depusă. Este vorba despre o modificare a legii SRR -TV, astfel încât televiziunea să poată intra sub incidenţa legii insolvenţei şi să poată intra deci în insolvenţă. În acelaşi timp este nevoie şi de modificarea legii insolvenţei, care să prevadă printre instituţiile care pot iontra în insolvenţă şi TVR. Deci este o modificare legislativă care va intra în curând în agenda Senatului. Mai întâi la Camera Deputaţilor.
Realizator: Mai întai la Camera Deputaţilor, dar cum va fi acest proiect de modificare, va fi o propunere legislativă separată, se va adăuga la propunerea iniţiată de senatorul PSD Georgică Severin, cum se va adopta?
Mirel Taloş: Nu, sunt absolut separate. Este vorba despre o iniţiativă legislativă de modificare a legii Radioului şi Televiziunii.
Realizator: Va fi o iniţiativă complet separată. Până la urmă, dacă această iniţiativă ar urma să fie discutată în parlament şi adoptată în parlament, cine va urma să conducă Televiziunea Publică în cazul intrării în insolvenţă?
Mirel Taloş: Se va aplica în întregime legea insolvenţei, deci televiziunea va intra sub autoritatea unui judecător care va numi un administrator special, care pe o perioadă pe care o va consideera de cuviinţă va administra Televiziunea în scopul reducerii datoriilor imense pe care această instituţie le are. Să le reamintim ascultătorilor dvs: este vorba de 100 de milioane de euro datorii la stat, 50 de milioane de euro datorii comerciale şi câteva milioane de euro datorii să spunem la proprii angajaţi.
Realizator: Care au câştigat procese…
Mirel Taloş: Au câştigat procese împotriva Televiziunii. De fapt acesta este primul pericol la TVR: executarea TVR de către proprii ei angajaţi. Deci într-un fel, TVR, în opinia noastră, prin insolvenţă se pune la adăpost de toate aceste pericole şi de trei tipuri de datorii – la stat, la firme private şi la proprii angajaţi – îşi ia un respiro şi poate să îşi refacă toate calculele, să îşi refacă gestiunea şi să înceapă să diminueze din aceste datorii.
Realizator: Dle deputat Márton Árpád, aceasta vi se pare o soluţie? Şi ce soartă va avea cealaltă propunere legislativă, credeţi, cea care prevedea separarea funcţiilor de preşedinte şi director general atât pentru Televiziunea Publică cât şi pentru Radioul Public?
Márton Árpád: Încep cu aceasta din urmă, pentru că această lege nu are cum să rezolve problema Televiziunii, problema actuală a Televiziunii, aşa că noi vom vota împotriva acestei legi. A şi picat la Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor. Sperăm să primească un vot nefavorabil şi în plen. În ceea ce priveşte soluţionarea situaţiei grele a Televiziunii publice, noi vedem în felul următor: nu ştim dacă, într-adevăr, această lege va reuşi să rezolve – eu vorbesc de legea care ar permite insolvenţa – pentru că noi avem, probabil vom avea nişte propuneri, dacă nu va fi inclusă în lege, pentru că această degrevare a Televiziunii de datoriile istorice nu poate să meargă în defavoarea serviciului public. Deci, nu este o societate comercială, pe care dacă, la o adică, doresc, ei o pot închide, pot să scapi de anumite activităţi, poţi să reduci la minim activităţile neproductive. Foarte multe din activităţile unui post public de radio sau televiziune nu au o audienţă atât de mare şi foarte uşor, un administrator s-ar putea să scape tocmai de aceste neaudiate emisiuni, ori, ei produc însăşi esenţa acelui post, prevăzută în Constituţie. În al doilea rând, noi vedem în felul următor: şi în alte state ale UE, anumite posturi publice ajunse, din aceeaşi cauză, într-o situaţie gravă, au primit un ajutor de stat, lucru acceptat de către UE. Ca atare, noi credem că statul, aşa cum şi pentru alte societăţi comerciale, s-a lăsat păgubit şi a şters datoriile către stat. E posibil ca şi pentru postul public să facă acelaşi gest şi pentru a ieşi din impasul creat, printre altele, chiar de angajaţii proprii ai Televiziunii, să asigure o garanţie de stat, ca să-şi poată continua cel puţin o procedură, evident, normală, de a lua nişte împrumuturi prin care să şteargă anumite datorii, evident, reducând costurile, pentru că au şi nişte costuri nerealiste. Este adevărat că acestea se datorează, printre altele, şi unor angajamente păguboase, de care se poate scăpa inclusiv prin soluţia insolvenţei. Ca atare, este o problemă gingaşă, dar toate aceste soluţii, inclusiv de solicitare a insolvenţei, se pot lua doar de un organ competent. Organul acesta este doar consiliul de administraţie, nicidecum directorul interimar.
Realizator: Doamnă Luminiţa Adam, în privinţa primului proiect de lege, cel propus de un grup de senatori şi deputaţi ai PSD şi care, în esenţă, prevedea o serie de incompatibilităţi pentru membrii consiliului de administraţie, dar şi separarea funcţiilor de preşedinte şi director general. Acest proiect de lege a căzut la Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor. Care au fost argumentele celor care au respins acest proiect?
Luminiţa Adam: Nu ştiu să vă spun care au fost argumentele. Proiectul a căzut doar în Comisia pentru cultură – nu fac parte din comisia respectivă şi nu ştiu care au fost dezbaterile stricte în comisie. În opinia mea, este necesară o reîntinerire a Legii audiovizualului, pentru că legea este foarte veche şi, iarăşi, tot în opinia mea, neadaptată societăţii moderne, neadaptată zilelor noastre. Deci, o modificare a legii mi se pare benefică, dar eu nu aş confunda cele două lucruri. Adică, se vorbeşte de o modificare a legii, se vorbeşte de găsirea unor soluţii pentru scoaterea Televiziunii publice din situaţia în care a ajuns. Din punctul meu de vedere, această lege a aşa-zisei insolvenţe nu este o lege viabilă.
Eu nu pot să concep că există insolvenţă care în anumite cazuri se poate transforma în faliment şi mi se pare de neacceptat să ducem în faliment TVR. Se vorbeşte de soluţii, dar nimeni nu vrea să vorbească de arhiva TVR, nimeni nu vrea să vorbească de de faptul că TVR este deţinătoarea unei părţi din istoria poporului român şi este păcat să ne batem joc de istorie, este păcat să nu ne conservăm şi să nu avem grijă de valorile noastre. În altă ordine de idei, bun, încep insolvenţa…
Realizator: Aş vrea să vă întreb: când aţi vorbit despre modernizarea legii care datează de 22 de ani cred eu, cea care guvernează funcţionarea SRR şi SRTV, ce ar fi de modernizat, adică în ce privinţă?
Luminiţa Adam: Foarte, foarte multe. În primul rând trebuie introdusă sau trebuie dată o importanţă mai mare online-ului. Deci am evoluat, social media, sunt o mulţime de lucruri care au apărut noi în societatea de astăzi şi care nu sunt cuprinse şi nu sunt reglementate în această lege a audiovizualului.
Realizator: Dar atât TVR cât şi SRR au pagini de internet, de facebook, lucrează foarte mult şi online.
Luminiţa Adam: Ştiu, ştiu, dar mă refeream că ar trebui o lege modernă şi complexă care să cuprindă toate aceste aspecte. Apoi mi se pare foarte curios că nimeni nu vorbeşte de rapoartele pe care le-a făcut Curtea de Conturi în momentul în care a mers şi a controlat TVR. Adică înţeleg că a ajuns într-o situaţie grea, dar nimeni nu pune problema ce au făcut consiliile de administraţie de-a lungul timpului. Adică în accepţiunea mea, un consiliu de administraţie este pus acolo să facă muncă de administrare, să fie pur şi simplu un management. Făcând un fel de paralelism între acest lucru şi o societate comercială, atunci când societatea comercială ajunge într-un impas cel care răspunde este administratorul. În cazul nostru, administratorii sunt acel consiliu de administraţie. Nimeni nu a întrebat nimic atâta timp pe nici unul din consiliile de administraţie. Mi se pare inacceptabil. Adică vezi că lucrurile merg prost şi merg prost şi nu se opreşte niciodată nicăieri şi nimeni nu este tras la răspundere. De ce?
Realizator: Sancţiunea a fost demiterea consiliului de administraţie de către parlament.
Luminiţa Adam: Nu este suficient, pentru că în momentul în care schimbi administratorui îi şi atragi răspunderea administratorului pentru gesttionare proastă a unei societăţi.
Realizator: Ar fi posibilă o asemenea modificare legislativă? Cum vedeţi lucrurile dle Tomac?
Eugen Tomac: Cred că modul cum se pune problema în momentul de faţă este total greşit, pentru că modificarea cu care vine PSD în clipa de faţă nu soluţioneză problemele financiare cu care se confruntă TVR. De altfel, cred că problema se pune greşit pentru că avem o lege, avem două instituţii care îşi desfăşoară activitatea pe baza acestei legi, TVR este cu o pierdere uriaşă de peste 150 de milioane de euro, în schimb Radioul Public, care îşi desfăşoară activitatea pe baza aceleiaşi legi nu are asemenea problemuţe. Depinde foarte mult de management şi eu cred că ceea ce trebuia să facă comisia de cultură din parlament în ultimii zece ani dacă nu a fost capabilă să gestioneze controlul asupra TVR în ceea ce priveşte resursele pe care le-a cheltuit această instituţie publică, putea chema DNA. Eu am văzut acum câteva zile c um procurorul şef al DNA spunea că dacă vor fi chemaţi se vor adresa. Nu se poate să…
Realizator: Cine să îi cheme oare?
Eugen Tomac: Dacă vor fi sesizaţi în acest sens. Eu cred că asta trebuie să facă comisia de cultură astăzi, să sesizeze instituţile statului, pentru că este de neconceput să ai o instituţie vitală pentru tot ceea ce înseamnă educaţie, cultură, în societatea românească, să aibă pierderi atât de mari şi nimeni să nu răspundă. Aceste instituţii au avut conduceri. Eu îmi aduc aminte că la un moment dat unul dintre preşedinţii Radioului Public, dacă nu mă înşel Claudiu Săftoiu, încerca din răsputeri să…
Realizator: La TVR, da?
Eugen Tomac: La TVR…Încerca din răsputeri să obţină un suport politic. Partidele politice sunt vinovate pentru tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii zece ani la TVR, pentru că au girat acest haos.
Realizator: Nu cumva salariaţii care au fost atunci disponibilizaţi au câştigata cum drepturile salariale în instanţă, nu cumva aici este problema?
Eugen Tomac: Nu doar aici, pentru că această datorie se moşteneşte de ani de zile.
Realizator: E doar o parte. Cu ce nu sunteţi de acord, domnule deputat Marton Arpad?
Márton Árpád: Cu multe. În primul rând, conform legii, anual Televiziunea, ca şi Radiodifuziunea, depune un raport. În acel raport există şi o parte financiară. Această parte financiară nu este în atribuţiunea Comisiei de cultură. Raportul legat de această parte îl dă Comisia de buget-finanţe. Noi, Comisia de cultură, avem acel control al serviciului public. Deci dacă de undeva trebuia să vină o sesizare către alte foruri, acea comisie ar trebui să fie cea de finanţe. Iar legat de ultima observaţie, eu cred că Televiziunea… Într-adevăr, a fost sancţionată conducerea Televiziunii, dar legat de aceste procese câştigate de salariaţi adevărul este în felul următor: ei au dat într-adevăr în judecată Consiliul de Administraţie când nu le-au dat acele măriri de salarii care nu puteau fi date că nu existau banii respectivi; cu toate acestea, pentru că exista un contract colectiv de muncă care a prevăzut înainte toate acele măriri de salarii, au câştigat în instanţă şi acum îşi vor recupera acele salarii care, din grija Consiliului de Administraţie, pe atunci n-au fost date. Că, dacă ar fi fost date pe atunci, atunci intra într-o stare de şoc…
Realizator: Ne întreabă, spre exemplu, un ascultător în felul următor: din primul an când s-au înregistrat datorii, era obligaţia parlamentului să ia măsuri. Domnule Taloş, aveţi vreo părere? Cum se putea face lucrul ăsta?
Mirel Taloş: E greu să negi că parlamentul are o răspundere aici; sigur, şi Comisia de cultură, poate mai mult pe partea financiară Comisia de buget-finanţe. Parlamentul este responsabil pentru situaţia în care s-a ajuns, pentru simplul motiv că a făcut acolo numiri politice. Dacă vă uitaţi şi la Consiliul de Administraţie care este propus pentru mâine, o parte din ei, cel puţin o parte din ei, se vede de la distanţă că sunt nişte propuneri politice şi nu sunt nişte propuneri profesionale. Deci parlamentul are fără îndoială o răspundere, pentru că, făcând propuneri politice, n-a ţinut cont de profesionalismul celor propuşi şi asta s-a văzut în calitatea managementului Televiziunii. Este un lucru absolut clar.
/Márton Árpád/: Aici am totuşi un comentariu. Vă rog să observaţi că în legea privind Radiodifuziunea şi Televiziunea guvernul numeşte anumite persoane tocmai pe principiul că e nevoie de un economist acolo. Deci toată această grijă, dincolo de serviciul public de management, e grija guvernului. El trebuie să numească acolo oamenii care să aibă grijă de acest element.
Realizator: Cum?
Luminiţa Adam: Dacă-mi permiteţi, vreau şi eu mai departe o completare: deci, dacă admitem că Radioul funcţionează şi Televiziunea nu, iar numirile le face acelaşi parlament, mi-e greu să cred că o dată le-au făcut politic şi o dată le-au făcut pe princpii de management. Deci categoric ceva nu merge aici.
Realizator: Da, ne scriu ascultătorii şi că TVR plăteşte TVA, şi că asta ar fi o problemă, şi că jumătate din taxa colectată de la populaţie ajunge efectiv la TVR, că ar trebui făcut şi un audit la Societatea Română de Televiziune. Până la urmă, soarta primei propuneri legislative, cea care prevede separarea funcţiilor, care credeţi ca va fi, domnule Tomac?
Eugen Tomac: Nu văd utilitatea în clipa de faţă. Eu sunt convins că e nevoie de o dezbatere reală în ceea ce priveşte această lege, dar nu în an electoral şi nu cu o viteză atât de mare. E nevoie de mai multă prudenţă atât timp cât discutăm de intenţii bune în ceea ce priveşte salvarea instituţiei publice numite TVR şi, bineînţeles, situaţie care poate afecta, de ce nu?, şi Radioul public. Deci, mare prudenţă. În această perioadă, cred că e nevoie de mai multă dezbatere decât de asumarea unui proiect care pe fond nu rezolvă problema financiară cu care se confruntă SRTV în clipa de faţă./mdudea/gioan/ Cred cu tărie că ceea ce trebuie făcut astăzi este ca organele de anchetă ale statului să se implice mai mult în soluţionarea problemei de la TVR. Nu este normal ca peste 150 de milioane de euro să fie trecuţi în contul datoriilor publice în ceea ce priveşte activitatea SRTV şi nimeni să nu răspundă. E de neconceput.
Realizator: Dle Taloş.
Mirel Taloş: Din păcate, prostul management în România nu este o faptă penală. În acest moment, soluţiile sunt combinate, ţin şi de Parlament, şi de managementul Televiziunii şi şi de Guvern. Ţin şi de reducerea… pentru că Televiziunea Română, cu toate că nu este o societate comercială, funcţionează după principii economice. Are venituri şi cheltuieli. În acest moment, cheltuielile sunt mult mai mari decât veniturile. Trebuie un management care să aducă un echilibru în această balanţă. Deci soluţiile sunt combinate. Cu siguranţă, trebuie reduse cheltuielile, în primul rând, cheltuielile de personal şi aici, insolvenţa ajută, pentru că insolvenţa permite o restructurare a personalului fără a mai fi pusă în pericol această restructurare de procese. În al doilea rând, insolvenţa permite o denunţare a unor contracte frauduloase, păguboase pentru Televiziunea Română, fără pericolul ca acestea să fie contestate în instanţă. Pe de altă parte, clar, trebuie crescute veniturile Televiziunii Române, suntem de acord. Dar întâi trebuiau cheltuiţi judicios banii pe care îi are Televiziunea, abia apoi poţi să ceri oamenilor să crească taxa tv, de exemplu, sau Guvernul să reglementeze neaplicarea TVA la Televiziune. Deci soluţiile sunt combinate, scăderea cheltuielilor şi creşterea veniturilor.
Realizator: De acord, doamnă deputat Luminiţa Adam?
Luminiţa Adam: Nu v-am spus, din punctul meu de vedere, insolvenţa nu este o soluţie, pentru că în cele mai multe cazuri, insolvenţa duce la faliment, ori, falimentul Televiziunii Române mi se pare un lucru de neacceptat pentru noi, românii. Asta este opinia mea.
Realizator: Dar aşa cum a fost prezentat proiectul de lege, era făcută posibilă varianta insolvenţei, dar se excludea varianta falimentului, dacă nu mă înşel. Cred că nu există, până la momentul de faţă, textul prezentat la Parlament, dar nu se poate merge pe o asemenea soluţie? Şi atunci, cine altcineva ar putea să plătească datoriile?
Luminiţa Adam: Nu, staţi un pic. În primul rând, noi discutăm despre un ipotetic proiect de lege. Până una, alta, nu am văzut nimic scris. În practica pe care o am eu, ca şi avocat, nu am văzut o procedură de insolvenţă căreia să i se excludă falimentul. Asta ar înseamna să bulversăm toată Legea insolvenţei. Ori, nu mi se pare acceptabil, adică, mi se pare, din toate soluţiile, una foarte proastă. Deci nu poţi să vrei o insolvenţă care să nu se aplice sau, mă rog, pentru care să modifice o întreagă lege a insolvenţei. Deci nu mi se pare o soluţie, nu cred că asta este o soluţie. Nimeni nu vrea să înţeleagă că redresarea unei societăţi porneşte de la un bun management. Trebuie să înţelegem că avem nevoie de manageri, de oameni care să facă, pur şi simplu, administraţie şi, de asemenea, eu consider că trebuie să se facă o analiză foarte clară, în baza raporturilor pe care Curtea de Conturi sunt convinsă că le-a făcut şi cei care sunt vinovaţi pentru aducerea Televiziunii în situaţia aceasta să plătească. Nu e normal, Radioul funcţionează bine, nu a avut nici o problemă, a înţeles să se reformeze, a înţeles să facă ca lucrurile să funcţioneze şi sora cealaltă mai mare a ajuns într-o asemenea situaţie. Nu este echitabil, în primul rând, pe unul să îl tratezi într-un fel şi pe celălalt să îl tratezi în alt fel, plecând de la premisa că au pornit din acelaşi punct.
Realizator: Dar UNPR, aşadar, nu e de acord cu varianta de insolvenţă pentru Televiziunea Română. Cu cealaltă variantă, cu propunerea de modificare adusă de senatorul Severin, separarea funcţiilor, sunteţi sau nu de acord? Fiindcă nu am înţeles la primul răspuns. Aţi spus că sunteţi de acord cu modernizarea legii, în sensul posibilităţii de a se dezvolta şi online cele două societăţi, dar separarea în sine a funcţiilor?
Luminiţa Adam: De la bun început v-am spus că modificarea propusă nu rezolvă situaţia grea în care se află acum Televiziunea, dar că o modificare este necesară, da, sunt de acord. Este necesar să modificăm o lege care are 20 şi ceva de ani.
Realizator: Ar fi o soluţie ca cea pe care o sugera dl deputat Márton Árpád, să plătească Guvernul, ca un ajutor de stat, datoriile Televiziunii publice, dle Mirel Taloş?
Mirel Taloş: Din câte ştiu eu şi dacă îmi amintesc bine, la comisia de cultură unde a participat acum câteva săptămâni, dl prim ministru Cioloş, care este un expert totuşi în materie europeană, a spus că nu se poate acorda un ajutor TVR, cel mult guvernul poate ajuta cu o garanţie pentru un credit, or asta cred că va îngropa şi mai tare TVR.
Realizator: De ce? Adică garanţia pentrui credit înseamnă dobânzi suplimentare.
Mirel Taloş: Un credit înseamnă dobâmzi şi un credit înseamnă o garanţie pentru actuala stare de lucruri. Or TVR – şi cred că aici e o diferenţă faţă de Radio şi e una din explicaţiile pentru care una din instituţii este pe plus şi una pe minus – are totuşi un balast imens de resurse umane. Acolo trebuie o restructurare umană foarte serioasă făcută, care nu poate fi făcută şi lucrurile s-au dovedit din 2013 până acum decât într-o situaţie de insolvenţă.
Realizator: Haideţi să vedem şi argumentele dlui Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului şi copreşedinte ALDE, în favoarea acestei iniţiative legislative ce se aşteaptă a fi depusă la parlament. Aveau colegii mei pregătit un material sonor, îl aşteptăm în continuare. Până este pregătit, dle Eugen Tomac, ar trebui guvernul să acorde ajutor de stat televiziunii?
Eugen Tomac: În mod clar guvernul trebuie să intervină. Şi plec de la această idee pe care am afirmat-o şi mai devreme. Întâi trebuie să aflăm exact cine sunt responsabilii pentru dezastrul care s-a produs acolo.
Realizator: Dar cum se poate afla? Consilii de administraţie au fost demise, mai multe consilii de administraţie.
Eugen Tomac: Există şi rapoartele Curţii de Conturi, există şi rapoartele pe care le-a aprobat parlamentul, comisia de cultură şi nu numai şi explicaţia este foarte clară: atât timp cât politicul a avut tot interesul să ţină sub control această instituţie şi o influenţă destul de agresivă şi ştim foarte bine care a fost politica TVR în ultimii 10 ani, cred că de aici trebuie plecat. Pentru că această instituţie a avut o conducere; conducerea respectivă trebuie să explice exact cum s-a ajuns la aceste contracte de zeci de milioane de euro, care rămân practic în sarcina instituţiei, care au fost bazele de la care s-a plecat pentru a se încheia asemenea contracte care până la urmă obligă cetăţenii ronâni la un efort şi la o datorie faţă de instituţia numită TVR. Cred că TVR nu trebuie desfiinţat şi în clipa de faţă e nevoie de voinţă politică şi de un consens astfel încât situaţia să fie depăşită, iar vinovaţii să răspundă în faţa legii. Ăsta este şi motivul pentru care sunt surprins că până la această oră nu a existat încă o sesizare către organele de anchetă, pentru a verifica exact dacă e prost management sau există şi fapte care ţin de răsoundere penală. Nu se poate ntr-un stat de drept ca o instituţie vitală să aibă asemenea probleme.
Realizator: Ni se alătură acum prin telefon senatorul PSD Liviu Pop. Vă mulţumesc foarte mult. PSD va susţine în continuare în Senat iniţiativa de modificare a legii Radioului şi Televiziunii Publice prin separarea funcţiilor de preşedinte şi director general, sau iniţiativa care va prevedea posibilitatea intrării TVR în insolvenţă?
Liviu Pop: Poziţia PSD a fost exprimată clar prin acest proiect de lege care are un raport în comisia de cultură din Cameră, aşteptăm votul din plen şi cu siguranţă în Senat vom susţine acest proiect de lege care face pentru prima dată ceea ce trebuia făcut de mult la TVR, separarea funcţiei de preşedinte vizavi de cea de director general. Deci din punct de vedere legislativ avem obligaţia să facem lucrul acesta, după care chestiunile procedurale, dacă a furat cineva sau nu a furat, dacă a greşit sau nu a greşit cineva, trebuie să se ocupe de acest lucru organismele abilitate ale statului. Dar până atunci, prin acest proiect de lege se clarifică foarte simplu tot ce înseamnă chestiune administrativă şi tot ce înseamnă politică publică la nivelul SRR şi TVR. Fapt pentru care toţi colegii noştri din parlament sunt invitaţi să dezbată argumentat acest proiect de lege vizavi de funcţionarea celor două instituţii.
Realizator: Dar care va fi atunci soarta consiliului de administraţie al TVR? Acum sunt venite propunerile la parlament, vor fi audiaţi cei propuşi pentru consiliul de administraţie. Se va relua procedura dacă se schimbă legea?
Liviu Pop: Păi nu, atât timp cât legea este în vigoare, nu se reia nici o procedură, se poate relua o procedură atunci când avem finalizată legea publicată în Monitorul Oficial, fapt pentru care cele două demersuri merg în paralel şi cu siguranţă, o dată cu finalizarea iniţiativei legislative, vom vedea dacă se va merge pe o nouă procedură sau se va continua actuala procedură. Cert este că prin proiectul de lege iniţiat de PSD sau de o parte din colegii mei din PSD se delimitează foarte, foarte clar funcţia de preşedinte faţă de cea de director geenral, şi din punct de vedere al managementului, al contractului de management pe care trebuie să îl aibă directorul general, în acelaşi timp şi salarizarea, pentru că limita maximă este cea a unui ministru, deci nu mai asistăm la sume exorbitante date la preşedinţii consiliilor de administraţie şi, în acelaşi timp, directorii generali să-şi exercite mandatul, au o salarizare echivalentă cu cea a unui secretar de stat, prin posibilitatea ca prin contractul de management, dacă lucrurile sunt în regulă, în conformitate cu ceea ce a câştigat directorul general concursul, să ajungă la dublarea salariului de secretar de stat. Eu zic că e un prim pas important în reforma de care are nevoie astăzi instituţia publică numită TVR.
Realizator: Iar în ceea ce priveşte această iniţiativă a domnului Călin Popescu-Tăriceanu, o puteţi lua în discuţie, o aveţi în vedere, cea cu insolvenţa, sau o excludeţi complet?
Liviu Pop: Nu am exclus şi nu am exprimat un punct de vedere oficial din ce ştiu eu de la nivelul partidului şi eu am văzut iniţiativa, urmează să dezbatem în forurile de conducere, alături de experţii PSD şi, de ce nu, a celorlalţi experţin din zona publică care pot să susţină sau să nu susţină această soluţie de insolvenţă a TVR. Personal, vă pot spune, deci exclusiv personal, nu cred că o soluţie de genul acesta d o imagine bună celor două instituţii, până la urmă, pentru că cetăţeanul simplu consideră că toate instituţiile, şi Radio România şi TVR sunt în aceeaşi situaţie, ceea ce nu este adevărat, ştim că una dintre ele funcţionează foarte bine.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult. A fost în direct alături de noi senatorul PSD Liviu Pop. Revin la doamna Luminiţa Adam, deputat şi vicelider al grupului parlamentar al Uniunii Naţionale pentru Progresul României. Sunteţi avocat, aşadar cu ce ar folosi în momentul de faţă finanţelor de la TVR depistarea, găsirea celor care au încheiat contracte, ce au subminat financiar acea instituţie?
Luminiţa Adam: Păi foarte simplu, să poată atrage răspunderea celor care, cu intenţie rea, au încheiat contractele respective. Adică, nu se poate numai să ai drepturi şi să nu ai şi obligaţii atunci când eşti numit într-un consiliu de administraţie, înţelegeţi? Oamenii aceia au fost plătiţi, au fost plătiţi din banii noştri, ai tuturor, pentru a face ceva, iar ei trebuie să dea socoteală dacă au făcut sau nu au făcut, dacă au acţionat cu bună credinţă sau, dimpotrivă, dacă nu au acţionat cu bună credinţă, pentru că rezultatul îl vedem. Şi de asemena, trebuie să înţelegem de ce nu ne-am oprit undeva, adică este exact ca un bulgăre care se rostogoleşte şi pe măsură ce se rostogoleşte se face şi mai mare, adică am plecat de la o datorie şi datoria aceea a explodat. Deci, cineva trebuie să fie vinovat de aşa ceva şi trebuie să plătească. Aşa cum un administrator, repet, cum un administrator plăteşte cu bunurile proprii pentru situaţia în care aduce o societate comercială, la fel mi se pare normal cei vinovaţi de actuala situaţie a Televiziunii să plătească.
Realizator: Domnule deputat Mirel Taloş, dacă aceast propunere pe care urmează să o formuleze preşedintele Senatului nu va fi susţinută de celelalte partide parlamentare, am impresia că nu aveţi un sprijin consistent deocamdată sau nu s-a conturat acest sprijin consistent, ce altă soluţie vedeţi dvs?
Mirel Taloş: Dacă Televiziunea nu intră în solvenţă, ea va intra în incapacitate de funcţionare din cauza problemelor financiare. Adică, la un moment dat nu vor mai putea fi plătite salarii, dacă oamenii nu-şi vor primi salarii, nu vor mai intra în Televiziune, vor sta în curtea Televiziunii şi vor protesta, după cum ştim. Deci, drumul previzibil în absenţa insolvenţei este acela că Televiziunea pur şi simplu se va bloca, nu vor mai putea fi plătite salariile, nu vorbesc de contribuţiile pe salarii care nu se mai plătesc deja demult, şi din punct de vedere tehnic Televiziunea va intra în incapacitate de funcţionare.
Realizator: Nici o altă soluţie, aşadar…
Mirel Taloş: Decât insolvenţa. Insolvenţa permite, încă o dată şi asta cred eu că ar trebui telespectatorii să înţeleagă din acest concept aplicat Televiziunii Românie, permite restructurarea personalului care este absolut necesară pentru că din bugetul Televiziunii 60% se duce pe salarii şi, doi, insolvenţa permite denunţarea contractelor frauduloase încheiate…
Luminiţa Adam: Îmi permiteţi o întrebare pentru colegul meu? În momentul în care o societate intră în insolvenţa vine cu un plan de măsuri în care el arată ce face cu încasările şi ce urmează să se întâmple în viitor.
Mirel Taloş: Exact.
Luminiţa Adam: Bun, şi ce se întâmplă dacă Societatea de Televiziune nu respectă planul pe care şi-l face?
Mirel Taloş: E răspunderea administratorul.
Luminiţa Adam: Păi, răspunderea administratorului trebuia să fie şi până acum.
Mirel Taloş: Numit de judecător… Este o procedură specială, adică sunt nişte posibilităţi de acţiune mult mai bune în managementul Televiziunii în caz de insolvenţă.
Realizator: Domnule Tomac…
Eugen Tomac: Da, observ această încercare de a pasa într-un fel responsabilitatea pe necesitatea de a restructura Televiziunea prin, să zicem, concedierea mai multor cetăţeni care îşi desfăşoară activitaeta acolo. M-am abţinut în toată emisiunea să vă spun că sub ochii mei s-a stins un om care a suferit tocmai pentru că a fost în mod brutal alungat de la Televiziunea Română. E o realitatea, un om care avea un salariu de 1.500 de ron, o doamnă care… pur şi simplu atât de mult m-a impresionat povestea domniei sale încât am angajat-o la mine la birou. E o realitate mult prea dură, nu ne putem juca cu oamenii în stilul ăsta. Cei care au produs această pagubă trebuie să răspundă şi dacă e nevoie, cu puşcărie, pentru că s-au produs drame în urma acestei nesăbuinţe şi a modului cum a fost gestionată activitatea la Televiziunea publică. Nu oamenii sunt de vină, ci cei care au avut sarcina, primită de la partid de cele mai multe ori, de a gestiona treburile publice acolo.
Realizator: Cu toate aceseta, nu am înţeles care ar fi soluţia prin care parlamentul să poată controla mai bine felul în care o societate ca TVR cheltuieşte banii, că de demis consiliul de administraţie a putut fi demis. Sau care ar fi cealaltă soluţie?
Eugen Tomac: Soluţia, repet, o lege nouă, dezbătută, implicată societatea civilă, şi aici mă refer la profesioniştii din presă care au demonstrat că pot afce performanţă, aşa cum au luat televiziuni necunoscute şi l-au adus la un nivel de profit uriaş, deci există oameni competenţi în societatea românească care pot pune umărul pentru a reorganiza această instituţie, dar nicidecum nu cred că vina trebuie împinsă în spatele angajaţilor care, în mod clar, chiar dacă sunt mulţi sau nu, la ora actuală problema nu poate fi privită în aceşti termeni, o lege nouă, dar plecată de la o soluţie de depolitizare clară.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult. Mulţumesc tuturor invitaţilor ediţiei de astăzi precum şi ascultătorilor pentru atenţie şi pentru mesaje.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI -21 martie
* * * * *
