Moscova a obţinut şansa de a normaliza relaţiile cu Uniunea Europeană prin intermediul Rusiei
Adjunctul ministrului rus de externe Grigori Karasin este aşteptat săptămâna viitoare la Chişinău. La începutul lunii aprilie la Moscova va avea loc o întâlnire importantă – după părerea mistrului economiei al Republica Moldova, Octavian Calmîc – a miniştrilor de externe ai celor două ţări. După cum a declarat oficialul moldovean pentru „Nezavisimaia Gazeta”, la întâlnire vor fi analizate toate domeniile relaţiilor dintre cele două ţări, inclusiv deschiderea pieţei Federaţiei Ruse pentru Republica Moldova. Continuând să păstrreze cursul european, Chişinăul este dispus să restabilească legăturile cu Federaţia Rusă, asigurându-şi, după cum a afirmat Calmîc, sprijinul european. Moscova a obţinut totodată posibilitatea de a construi relaţii nu doar cu Republica Moldova, ci şi cu Uniunea Europeană.
Republica Moldova se reîntoarce la Rusia fără să piardă însă cuceririle europene. Este clar că importantă în această schimbare de direcţie este economia, care suferă în urma închiderii pieţei ruseşti pentru produsele moldoveneşti. Solicitaţi să estimeze pierderile înregistrate de ramură în 2015, conducătorii asociaţiilor agricole au furnizat date preliminare: aproximativ 5 miliarde de lei. „Cred că suma este micşorată, volumul real al piederilor va ajunge la şase miliarde de lei (o sută de dolari – 1,9 mii de lei moldoveneşti – n. red.)” – a precizat preşedintele Asociaţiei fermierilor din Republica Moldova, Alexandr Slusar.
Aflat săptămâna trecută la Moscova, ministrul economiei al Republica Moldova , Octavian Calmîc, a relatat, pentru „Nezavisimaia Gazeta” , în legătură cu ce va încerca ţara sa va încerca să ajungă la o înţelegere cu Rusia. „În primul rând, este vorba de anularea taxelor vamale pentru produsele moldoveneşti în ceea ce priveşte 19 titluri de mărfuri, ceea ce reprezintă 80% din exportul realizat de Republica Moldova în Federaţia Rusă. Dintre mărfurile propuse ruşilor sunt vinul, fructele, conservele, carnea. Am vrea să deblocăm interdicţia asupra restricţiilor de calitate. Această restricţie este de obicei introdusă ori de Rospotrebnadzor (Serviciul Federal pentru controlul în sfera protecţiei drepturilor consumatorului şi a bunăstării cetăţeanului), ori de Rosselhoznadzor (Serviciul Federal pentru controlul fitosanitar şi veterinar). În al treilea rând, este vorba de accesul produselor moldoveneşti prin toate punctele de trecere ale Federaţia Rusă. Înainte ne trimiteam produsele prin Ucraina şi Republica Belarus. Acum Moscova cere ca acestea să fie transportate numai prin Ucraina. Pesemne interdicţia are legătură cu reexportul depistat la frontiera belarusă cu Federaţia Rusă . Producătorii noştri vor fi însă obligaţi să facă un ocol de 500 de kilometri, lucru care va avea urmări asupra calităţii produselor şi preţului acestora. Şi noi am avut cazuri de reexport în Federaţia Rusă. S-a stabilit că Agenţia pentru calitatea alimentelor a eliberat certificate false, fapt în urma căruia merele poloneze, de exemplu, mergeau în Federaţia Rusă cu un document potrivit căruia proveneau din Republica Moldova. Vinovaţii au fost traşi la răspundere, conducerea agenţiei a fost schimbată, a trecut în subordinea primului ministru. Prin urmare, situaţia s-a schimbat”.
Situaţia este însă astăzi de aşa natură încât este posibil ca Republicii Moldova să i se închidă tranzitul prin Ucraina. Asupra unei asemenea posibilităţi atrăsese atenţia ministrul ucrainean al politicii agrare şi alimentaţiei, Aleksei Pavlenko, transmite Ukrinform. Acest lucru are legătură cu faptul că fermierii moldoveni ceruseră introducerea de taxe vamale pentru producătorii ucraineni care-şi desfac produsele mult mai ieftine pe teritoriul Republica Moldova şi i-au ruinat pe colegii moldoveni. Respectivul punct de vedere al reprezentanţilor pe ramură a fost comunicat de Slusar în timpul unei întâlniri cu jurnaliştii. El a arătat că, dacă măsurile restrictive necesare în legătură cu întreprinderile ucrainene nu vor fi luate la nivel guvernamental, mulţi producători moldoveni vor ajunge în faliment deja după patru-cinci luni. Kievul a declarat că va răspunde cu măsuri „dure”, sub forma embargoului alimentar impus produselor moldoveneşti. Producătorii moldoveni sunt convinşi că livrarea liberă în ţara lor de produse ucrainene ieftine îi va aduce în faliment pe producătorii naţionali. Disputa în legătură cu această chestiune încă nu s-a încheiat.
Despre acest lucru vor discuta, probabil, la Moscova cei doi vicepremieri. După cum a afirmat încă exprimat Octavian Calmîc, el s-a întâlnit la Moscova cu funcţionarii care trebuie şi s-a convenit în ceea ce priveşte realizarea unei întâlniri a copreşedinţilor comisiei interguvernamentale – din partea rusă vicepremierul Dmitri Rogozin, din partea moldovenească el însuşi . Potrivit unei înţelegeri preliminare, întâlnirea ar trebui să aibă loc în primele zile ale lunii aprilie. „De această întâlnire depinde dacă se va da indicaţia de a se demara procesul în care ne punem toate speranţele” – a arătat Calmîc, care a subliniat că el consideră importantă întâlnirea miniştrilor de externe Serghei Lavrov şi Andrei Galbur, care va avea loc mai târziu.
Guvernul Republicii Moldova îşi propune să restabilească bunele relaţii cu Federaţia Rusă, fără să renunţe cursul european – a declarat ministrul Andrei Galbur în cursul emisiunii ” Pahomi”, difuzată pe canalul de televiziune Realitatea TV, transmite IPN. Şeful diplomaţiei moldovene a declarat că el se pronunţă pentru un dialog permanent cu Federaţia Rusă. „Nişte legături care ar trebui să fie de lungă durată nu pot fi restabilite doar cu o singură întâlnire. Este necesar un dialog care trebuie să continuie. Va fi inventariat întregul dosar al legăturilor bilaterale moldo-ruseşti” – a comunicat Galbur.
Ministrul a remarcat faptul că Chişinăul va purta dialogul cu Moscova nu doar pe linie diplomatică, ci şi într-o serie de alte sectoare. „În construirea colaborării cu Rusia ar trebui să se conecteze instituţii din toate domeniile – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii, Ministerul Economiei – , pentru a avea un dialog atotcuprinzător în legătură cu toate domeniile” – a declarat Galbur. Totodată ministrul moldovean a subliniat că dialogul cu Moscova nu înseamnă renunţarea guvernului moldovean la cursul european.
Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător Republica Moldova – UE (DCFTA) nu constituie un obstacol pentru comerţul cu ţările membre ale CSI şi pentru investitorii din Comunitate, a confirmat şi ministrul economiei, Octavian Calmîc. „Datorită semnării Acordului de Liber Schimb cu UE, Republica Moldova poate facilita accesul ţărilor membre CSI la noi pieţe şi poate conduce la transformarea calitativă a Comunităţii” – a apreciat vicepremierul. Potrivit afirmaţiilor sale, Republica Moldova poate deveni o importantă verigă comercială şi economică între Bruxelles şi Moscova , întrucât, din punct de vedere juridic , DCFTA şi Acordul privind liberul schimb în cadrul CSI pot coexista, dacă fiecare dintre ţările membre îşi va menţine propria politică comercială independentă.
După semnarea DCFTA, în 2014, Republica Moldova şi-a păstrat şi chiar şi-a simplificat legăturile comerciale practic cu toate ţările membre CSI, cu excepţia Rusiei. De la bun început Federaţia Rusă a fost împotriva semnării, a introdus restricţii la o serie de mărfuri din Republica Moldova, pentru a nu permite acordul cu UE, temându-se că sub forma produselor moldoveneşti se va realiza reexportul. Unele interdicţii sunt în vigoare şi în prezent. Mai mult decât atât, Federaţia Rusă a introdus în mod unilateral taxe vamale la mărfurile din Republica Moldova . Toate aceste măsuri au avut ca rezultat scăderea volumului comerţului reciproc dintre cele două state.
Politica Uniunii Europene, care a renunţat să mai pună problema prematură „ori cu UE, ori cu Uniunea Vamală”, urmăreşte faptul că Chişinăul vrea să fie din nou onest pentru Moscova. De la acest lucru a şi pornit răcirea intervenită în relaţiile Moscovei cu Bruxellesul. După evenimentele de la Kiev şi consecinţele acestora, UE şi-a schimbat optica cel puţin în ceea ce priveşte Republica Moldova, înţelegând că această republică care, după cum s-a remarcat la Bruxelles, nu are şanse în deceniile următoare să devină membră a UE, nu poate nici să vândă ce se produce pe piaţa europeană. Octavian Calmîc explică acest lucru prin aceea că produsele moldoveneşti nu corespuns standardelor UE.
Dacă Rusia va veni în întâmpinarea Republicii Moldova în această problemă, cumpărătorul rus va primi produse de calitate, care să corespundă gusturilor noastre. Acest lucru este important pentru cumpărătorul
rus, care acum caută pe rafturile magazinelor roşii din Azerbaidjan, dar le găseşte pe cele turceşti interzise. Este clar că cineva a obţinut câştiguri foarte bune din vânzarea de mărfuri turceşti şi nu are nici o intenţie să le dea înapoi, chiar şi în pofida sancţiunilor în ceea ce priveşte produsele turceşti şi afirmaţiile lui Vladimir Putin că Turcia nu va ieşi din încurcătură doar cu roşiile. Preşedintele Federaţia Rusă nu ştie probabil că aceste roşii prevalează pe piaţa rusească, la fel ca şi înainte. În ceea ce priveşte roşiile, vânzătorilor ruşi chiar nu au nevoie de înlocuirea produselor din import cu produse fabricate pe plan intern, cumpărătorii le aşteaptă tot pe „ale lor” – fructele şi legumele moldoveneşti, azere, armeneşti, georgiene. Dacă Kremlinul nu va sprijini Chişinăul şi nu va da drumul pe ogor tradiţionalului tractor al Rospotrebnadzor (Serviciul Federal pentru controlul în sfera protecţiei drepturilor consumatorului şi a bunăstării cetăţeanului), vom aştepta produsele noastre din Krasnodar, dar nu vor fi de ajuns pentru întreaga Rusie.
Mai mult decât atât trecerea Chişinăului de partea Moscovei este o posibilitate de a construi cumva legăturile cu Uniunea Europeană. Germania, care deţine în prezent preşedinţia în OSCE, va sprijini această iniţiativă – a arătat expertul german Alexander Rahr.
Totodată, după cum transmite mass-media moldovenească, în cursul vizitei pe care o va efectua în Republica Moldova în perioada 28-30 martie, adjunctul ministrului de externe al Federaţia Rusă , Grigori Karasin, intenţionează să se ocupe de interdicţiile asupra intrării cetăţenilor ruşi în Republica Moldova , de presiunile exercitate asupra mass-media de limbă rusă şi de crearea barierelor artificiale pentru rotaţia militarilor ruşi din cadrul trupelor de menţinere a păcii.
Se pare că în cursul întâlnirii la nivel de miniştri de externe se va reuşi soluţionarea acestor probleme: nu degeaba Chişinăul a declarat că va fi vorba nu doar de economie, ci de toate problemele intervenite în relaţiile bilaterale. Înţelegând cât de importantă este pentru Republica Moldova piaţa Federaţiei Ruse, nu este greu de ghicit că autorităţile moldoveneşti au înţeles deja că pot face concesii, dacă se va negocia ceva, şi că ceea ce va spune Karasin poate deveni monedă de schimb în acest proces.
Articol de Svetlana Gamova
NEZAVISIMAIA GAZETA (Rusia) – martie
Traducerea Silvia Nicolau
