Atentatele teroriste din capitala Belgiei ţin capul de afiş al presei internaţionale. „Trei zile de doliu naţional” pentru Belgia, relatează cotidianul La Libre Belgique, care publică pe prima pagină fotografia celor doi suspecţi de la aeroportul din Bruxelles. „Belgia atinsă în inima ei”, constată ziarul Le Soir, care în editorialul său vorbeşte despre „tristeţea infinită” care a cuprins capitala europeană. „Anul trecut, era Parisul, astăzi este Bruxelles-ul”, aminteşte Le Monde. „Atacul de la Bruxelles loveşte întreaga Europă”, apreciază liderii europeni, citaţi de EUobserver, iar Le Figaro estimează că „Europa este ţinta privilegiată a Statului Islamic”. Întrucât, explică ziarul parizian, „atentatul de la Bruxelles revendicat de Statul Islamic nu este decât cel mai recent dintr-o serie lungă de astfel de incidente care au avut loc în Europa, şi la modul mai general în Occident, de la începutul loviturilor aeriene lansate în Siria de coaliţia internaţională în frunte cu Statele Unite, începând cu luna august 2014”. „În fiecare atentat terorist comis pe pământ european, scenariul este pe cât de identic, pe atât de dezolant”, apreciază El Pais, subliniind că dacă teroriştii comit atacuri de anvergură, Europa reacţionează la scară mică, aşa cum s-a întâmplat în noiembrie. Atunci, Franţa a preferat să nu solicite activarea articolului 222 al Uniunii Europene, care ar implica un răspuns colectiv şi coordonat din partea Uniunii, întrucât „statele membre preferă să-şi rezerve întreaga acţiune în probleme sensibile de securitate”, subiliniază El Pais. „De ce au luat atacatorii Belgia drept ţintă?”, se întreabă The Guardian şi menţionează drept răspuns „integrarea precară a populaţiei musulmane, instabilitatea politică internă şi tot mai evidentul extremism autohton, care încurajează violenţa”. Pentru Financial Times, „atacurile indică amploarea reţelelor teroriste din Europa”. Un alt cotidian britanic, The Telegraph atenţionează însă că „deşi primele gânduri se îndreaptă spre oamenii care se află acum la Bruxelles, realitatea este că această atrocitate teroristă dă o triplă lovitură Europei şi aclamatelor sale idei de frontiere deschise, toleranţă şi libertate de exprimare”. Şi în plus, ar putea determina mai mulţi alegători britanici să voteze pentru o ieşire a ţării lor din blocul comunitar, adaugă The Telegraph. Şi tot din vechiul Albion, The Times informează că „Statele Unite au deschis o bază în Irak pentru a lupta împotriva ISIS”. În aceeaşi zonă în mare parte distrusă de conflicte, „kurzii forţează autonomia în Siria”, relatează New York Times, cu observaţia că „unul din efectele politice importante ale războiului ar putea fi decizia kurzilor sirieni de a-şi înfiinţa o regiune semiautonomă în partea de nord a ţării”. O mutare care „presupune riscuri şi a fost deja condamnată de Turcia, ba chiar şi de către unii kurzi”, însă care „ar putea oferi un model de guvernare descentralizată într-o Sirie federalizată”, opinează cotidianul new-yorkez. Acelaşi cotidian, ca şi presa americană în general relatează despre prima vizită făcută de un preşedinte american în Cuba, după peste 80 de ani. „Întâlnirea din Cuba scoate la iveală vechile necazuri”, titrează New York Times, cu trimitere la impedimente precum drepturile omului, „care continuă să stea în calea dezgheţului istoric”. Din Italia, ziarul La Nazione vorbeşte totuşi de o „îmbrăţişare istorică între Obama şi Castro”, în vreme ce El Mundo din Spania remarcă prezenţa fiului lui Raul Castro la întâlnire. O prezenţă care „îi consolidează colonelului de interne, Alejandro Castro, poziţia de mare favorit la succesiunea tatălui său”, punctează ziarul madrilen. Revenim la presa americană, care se ocupă de succesiunea propriului preşedinte. „Trump nu reprezintă un pericol doar pentru America, ci şi pentru planetă”, conchide Washington Post, după ce „favoritul republican a petrecut o oră cu comitetul editorial” al oficiosului de la Washingon, timp în care s-a plasat pe o „poziţie uimitoare privind libera exprimare”, emiţând ideea de a „relaxa” legislaţia SUA referitoare la calomnie, astfel încât „jurnaliştii şi alţi profesionişti ai scrisului să fie mai uşor de trimis în judecată”, citim în Washington Post. Acelaşi cotidian din capitala americană ne mai informează că domnul Trump pledează pentru neintervenţia pe scena internaţională şi spune că s-ar putea să fie nevoie de o reducere semnificativă a implicării Americii în NATO”. Şi tot NATO a devenit ţinta unui atac verbal al preşedintelui comisiei parlamentare a Rusiei pentru afaceri externe, Alexei Puşkov, informează ediţia online a Newsweek. După atentatele de la Bruxelles, Puşkov a acuzat alianţa că „neglijează apărarea în propria sa curte, pentru a se înfrunta în schimb cu Rusia”. O declaraţie temperată totuşi de preşedintele Putin, care i-a telefonat regelui Philippe al Belgiei pentru a-i transmite condoleanţe, citim tot în Newsweek.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
