Atât în România, cât şi în Republica Moldova, în aceste zile, este sărbătorită împlinirea a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Evenimentul s-a produs pe 27 martie 1918 şi a fost, de fapt, o reunificare, deoarece provincia fusese ruptă de Moldova şi alipită Rusiei, cu peste un secol înainte, în anul 1812.
Sub egida Zilelor Basarabiei, de ambele părţi ale Prutului au avut loc manifestări literare, concerte, întreceri sportive, întruniri ştiinţifice, pentru a marca această importantă dată din istoria poporului român. La Bucureşti, de pildă, în aula Bibliotecii Academiei Române, s-a desfăşurat o sesiune solemnă, la care s-a vorbit despre valoarea de simbol a Basarabiei. În opinia fostului preşedinte Emil Constantinescu, el însuşi refugiat din Basarabia, păstrarea limbii române şi a identităţii româneşti, în acest spaţiu, constituie un miracol. „Nicăieri nu a existat o asemenea presiune de deznaţionalizare şi de distrugere, ca în Basarabia.” – a subliniat Constantinescu. El a explicat că „Basarabia a reuşit să îşi păstreze identitatea datorită ţăranilor care au rămas în sate. Demnitatea naţională este lucrul cel mai important pe care îl poate câştiga o naţiune şi este suma demnităţilor individuale ” – a punctat fostul şef al statului. Pe de altă parte, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea, a îndemnat ieri la realism, înţelepciune şi maturitate, în abordarea unei eventuale uniri cu România. El a subliniat că trebuie făcută diferenţa că Republica de astăzi nu este Basarabia din 1918, nici în ceea ce priveşte componenţa naţională, şi nici ca teritoriu şi frontiere. În plus, Republica Moldova este cu mult mai divizată, din punct de vedere politic, administrativ, etnic, ligvistic, religios, decât Basarabia anului 1918 – a explicat diplomatul moldovean. Gribincea a amintit şi că Republica Moldova mai are astăzi o parte a teritoriului ocupată de Rusia, aşa-numita Republică moldoveanească nistreană. Ambasadorul a mai spus că, spre deosebire de Basarabia anului 1918, Republica Moldova are deja o istorie de 25 de ani, ca stat independent, perioadă în care s-a creat nu doar o nomenclatură care este interesată în consolidarea şi perpetuarea statului Republica Moldova, dar şi o mentalitate aparte. În opinia sa, un alt aspect care trebuie luat în considerare este propaganda rusă, care continuă, în prezent, în Republica Moldova şi pe care a caracterizat-o dacă nu mai periculoasă, cel puţin egal de periculoasă ca prezenţa Armatei a 14-a în Transnistria.
