Falsificarea alimentelor este o afacere mai mare decât traficul de droguri, susţin specialiştii. În urmă cu câteva decenii, falsificarea alimentelor însemna că în mâncărurile gata preparate componentele mai scumpe erau înlocuite cu unele mai ieftine. Azi însă există pericolul ca în farfuria consumatorului să ajungă alimente dăunătoare sau chiar otrăvitoare. În Maria-Britanie a izbucnit în 2013 un scandal din cauză că un produs de lasagna de vită conţinea carne de cal într-un procent de 60% sau în unele cazuri chiar 100%. Această situaţie nu este singulară, deoarece inspectorii autorităţii de control au idenificat în mai multe oraşe, printre care şi în Ungaria, produse care conţineau carne de cal.
Şi în Ungaria se întâmplă des ca produsele alimentare să fie falsificate, a declarat televiziunii publice ungare expertul în domeniul produselor alimentare Livia Dömölki, care a precizat că aproape nu există an să nu izbucnească un scandal din cauza falsificării alimentelor, adică în ambalaj să fie altceva decât ar trebui. Livia Dömölki a dat drept exemplu falsifcarea uleiului comestibil, iar în cazul şandvişurilor hamburger amestecul cărnii de vită cu carnea de cal. De asemenea, este considerată falsificare de alimente şi folosirea materiilor de bază de proastă calitate, reambalarea produselor mai ieftine, modificarea termenului de garanţie, prelucrarea produselor alterate, falsificarea produselor originale, precum şi vânzarea produselor nebiologice drept produse biologice.
Potrivit specialiştilor, falsificarea alimentelor reprezintă o problemă tot mai mare pe piaţa mondială a produselor alimentare. Azi, din totalul articolele falsificate, aproximativ 10% sunt produse alimentare, iar din totalul produselor alimentare comercializate între 1% şi 3% sunt falsificate. La nivel mondial, se încearcă tot feluri de metode pentru sancţionarea falsificatorilor de alimente. În Danemarca, de exemplu, falsificarea renumitului unt danez pote fi sancţionată chiar şi cu închisoarea, iar în China consumatorii au posibilitatea de a verifica cu o hârtie de test existenţa unor materiale dăunătoare pentru sănătate în diferitele mâncăruri.
În Ungaria procentul produselor alimentare controversate din punct de vedere calitativ este de 10%. În vederea diminuării înşelătoriei, Autoritatea Naţională pentru Siguranţa Alimentelor din Ungaria a înfiinţat departamentul pentru cazuri excepţionale, care a efectuat, de la înfiinţarea sa, în 2015, în total 1.098 de controale, a aplicat sancţiuni în valoare de 582 milioane de forinţi şi a confiscat 3.613 de tone de produse alimentare, iar datorită descoperirii cât mai eficiente a evaziunii fiscale, în bugetul statului au intrat 8,6 miliarde de forinţi. Aceste falsuri înseamnă nu numai importante pagube economice, dar un risc inestimabil pentru sănătatea publică şi din punctul de vedere a securităţii alimentelor, a declarat secretarul de stat responsabil pentru controlul reţelei alimentare în Minsiterul ungar al Agriculturii, Lajos Bognár, care a precizat că aceste situaţii au consecinţe grave şi sub aspect financiar, deoarece orice zi petrecută în spital sau o boală cauzată de un produs falsificat – chiar dacă nu presupune neapărat spitalizarea, înseamnă absenţe de la locul de muncă. Potrivit specialiştilor, în efortul depus pentru diminuarea cantităţii de produse falsificate un rol major îl au şi consumatorii şi firmele din domeniul industriei alimentare.
www.hirado.hu – 28 martie
