„Aceste locomotive nu ne aparţin. Noi avem doar şansa de a fi, vremelnic, contemporani cu ele”. Aşa este descris muzeul de locomotive cu abur din Reşiţa de către actualul proprietar, Fundaţia Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa. Din păcate, acest slogan riscă să se adeverească… Simbolurile metalurgiei româneşti, de o valoare inestimabilă ar putea ajunge în posesia cine ştie cui, din cauza unei datorii de aproximativ 180.000 lei.
Muzeul de locomotive cu abur din Reşiţa, monument istoric a fost pus sub sechestru după ce Fundaţia Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa a pierdut în instanţă, un proces cu societatea Hydro-Engineering.
Problemele au apărut în 2015, atunci când Curtea de Apel Timişoara a anulat un contract de sponsorizare şi unul de donaţie. Documentele au fost catalogate ca fiind “frauduloase”, iar fundaţia trebuia să restituie sumele respective, lucru ce nu s-a întâmplat.
Deocamdată nu se ştie ce se va întâmpla cu muzeul de locomotive cu abur din Reşiţa, aflat în proprietatea Fundaţiei Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa. Cert este că fundaţia, persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, independentă, non-profit, neguvernamentală şi apolitică, condusă de Lăcrimioara Chebuţiu a fost premiată tocmai pentru păstrarea patrimoniului feroviar. Lăcrimioara Chebuţiu este soţia fostului director al UCM Reşiţa, acuzat de delapidarea uzinei.
Muzeul de locomotive cu abur din Reşiţa a luat fiinţă în 1972, la aniversarea unui secol de producţie, 100 de ani de la pornirea în cursă a celei dintâi locomotive cu aburi „Resicza”.
Istoria muzeului – monument istoric a început mult mai devreme, la iniţativa unui grup de ingineri în frunte cu fostul primar al municipiului Reşiţa, ing. Mircea Popa, pe atunci director general al uzinei. Era un moment în care se vorbea despre casarea locomotivelor. Ca să nu ajungă la fier vechi, 16 din cele 1461 de „bijuteri” fabricate la Reşiţa, între 1872 şi 1964, “au fost trase pe linie moartă” pentru turişti. Locomotivele cu aburi, pe vremuri “un simbol al vitezei” reprezintă astăzi o emblemă a Reşiţei, dar şi a metalurgiei româneşti. Toţi turiştii care traversează municipiul, obligatoriu trebuie să facă un popas în Triaj, acolo unde poate fi admirată „o filă din istoria unei aşezări care a cunoscut şi vremuri de adevărată măreţie”.
Vedeta muzeului este „Resicza”, prima din cele trei locomotive cu aburi construite în spaţiul sud-est european, la Reşiţa, între anii 1872-1873. Este expusă pe un piedestal chiar la intrare, suferind puține modificări de-a lungul vremii. Proiectată de John Haswell, piesa are 4.48 m lungime și o greutate în serviciu de 11,5 tone. A fost recuperată în anul 1961 de la Câmpia Turzii, unde fusese garată pe o linie de manevră. Este o locomotivă tender cu două roți cuplate, care se poate înscrie în curbe cu raza de maxim 45 m, are o forță de tracțiune de 1125 kg și 45 CP la viteza de 11 km/h..
(RADIO REŞIŢA , 29 martie)
