Terorismul a pus din nou în alertă mapamondul şi presa internaţonală, dar, de această dată, nu pentru multă vreme şi fără consecinţe grave. „Un avion aparţinând liniilor aeriene EgyptAir, care asigura legătura între Alexandria şi capitala Cairo, a fost, ieri, deturnat spre Larnaka, în Cipru”, relatează cotidianul egiptean „Al-Ahram”. Dar, citându-l pe premierul Sherif Ismail, acelaşi ziar precizează că „atentatorul, cetăţean egiptean, a fost imobilizat după ce, la un moment dat, ceruse să vorbească cu un oficial al Uniunii Europene, ameninţând că, în caz contrar, va zbura într-o altă direcţie”. Alarmat şi el, „Israelul a mobilizat avioane militare ca să se asigure că avionul deturnat nu va pătrunde în spaţiul său aerian”, informează cotidianul israelian „Ha’aretz”. Dar ziarul cipriot „Phileleftheros” precizează că, „după şapte ore de tensiune, presupusul terorist s-a predat, pasagerii au fost eliberaţi, iar preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a felicitat poliţia şi forţele armate pentru succesul eforturilor lor”. Terorismul rămâne însă la fel de ameninţător şi, în ciuda unor recente înfrângeri, temutul Stat Islamic nu s-a dezminţit nici în cursul zilei de ieri. Ziarul de limbă arabă „Asharq al-Awsat” relatează că „un atentat sinucigaş semnalat în centrul capitalei irakiene, Bagdad, s-a soldat cu moartea a trei oameni şi rănirea altor 27, fiind revendicat de teroriştii Statului Islamic”. Şi totuşi, zelul autorităţilor în vânătoarea de terorişti e uneori exagerat. Ziarul britanic „The Independent” informează că, „în urma atentatului cu bombă de acum câteva zile, semnalat în Pakistan şi soldat cu 72 de morţi, autorităţile din Lahore au arestat peste 5000 de suspecţi. Dar aceleaşi autorităţi au anunţat însă ulterior că în arest vor rămâne doar 200 de persoane”. În Europa, terorismul şi refugiaţii continuă să preocupe oficialii europeni care, între succese şi insuccese, examinează noi soluţii. Un alt ziar britanic, prestigiosul „Financial Times”, scrie că „Germania se teme de influenţa militanţilor deja în ţară asupra refugiaţilor sirieni”, iar mai departe explică şi motivele: „Refugiaţii nu văd în militanţi decât nişte oameni care vor să-i ajute şi care au aceeaşi religie ca ei, şi n-or să-şi dea seama despre ce e vorba decât atunci când va fi prea târziu”. Ziarul spaniol „El Mundo” consideră că „Europa trebuie să fie conştientă de faptul că nu ne aflăm doar în faţa unor încăierări izolate între ‘lupi solitari'”. În opinia sa, „răspunsul trebuie să fie, deci, unul coordonat pe diverse fronturi în vederea înfrângerii definitive a jihadismului”. Cât despre refugiaţi, Polonia, de exemplu, „a profitat de atentatele de la Bruxelles din 22 martie ca să refuze primirea cotei sale de 7.000 de refugiaţi convenită anterior”, după cum notează publicaţia portugheză „Diário de Notícias”, care aminteşte că „acelaşi lucru îl făcuse deja guvernul ungar, invocând protejarea identităţii creştine europene”. „În Lesbos, începe marea curăţenie”, titrează cotidianul francez „Le Monde”, care aminteşte că, „potrivit unui acord convenit între UE şi Turcia, toţi refugiaţii de pe insulele greceşti vor fi returnaţi în această ţară”. Dar tot în „Le Monde”, un grec consideră că „preşedintele turc Erdogan e mai şmecher decât tehnocraţii de la Bruxelles. Refugiaţii se vor împuţina în timp ce el încasează banii”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
