Scriitorul maghiar de origine evreiască a murit în dimineața zilei de azi, 31 martie 2016, în urma unei boli severe și îndelungate, în casa lui din Budapesta. A fost singurul scriitor maghiar care a primit premiul Nobel pentru literatură, în anul 2002.
Premiul Nobel i-a fost acordat pentru romanul Fără destin (Sorstalanság), publicat în 1975. Academia Suedeză i-a acordat premiul pentru „activitatea de scriitor, prin care a dat glas experienței individului vulnerabil în fața barbarismului arbitrar al istoriei.”
La vârsta de 14 ani, Kertész Imre a fost deportat în Auschwitz, apoi a fost mutat în lagărul de la Buchenwald, iar în 1945 a fost eliberat și s-a întors în Ungaria. Romanul Fără destin a fost volumul lui de debut, pe care l-a terminat în 1973, dar pe care nu a reușit să îl publice până în anul 1975. Abia după traducerea în limba germană, opera lui a început să fie apreciată și în țara lui de origine. Romanul a fost ecranizat în 2005.
Kertész a avut o activitate de traducător, a tradus din germană lucrări de Sigmund Freud, F. Nietzsche, F. Dürrenmatt, L. Wittgenstein etc. S-a mutat la Berlin, dar ultimii ani din viață i-a trăit din nou la Budapesta.
În limba română a apărut romanul Fără destin prin grija editurii EST, în 2003, urmat de Altcineva. Cronica schimbărilor și Drapelul englez la Editura Humanitas în 2004 și Kadis pentru copilul nenăscut la Editura EST în 2005. În 2015 i-a fost conferit titlul doctor honoris causa a Universității Petru Maior din Târgu Mureș.
RADOR – 31 martie
