Pentru presa europeană, criza refugiaţilor şi situaţia din Siria sunt în continuare temele cele mai amplu comentate. Ziarele străine alocă în acelaşi timp spaţiu şi summitului pe tema securităţii nucleare, care se desfăşoară la Washington, precum şi noilor întorsături ale campaniei pentru alegerile primare din Statele Unite.
„Reuniţi la Geneva în cadrul unei conferinţe internaţionale pentru a uşura povara ţărilor învecinate cu Siria, confruntate cu un aflux de refugiaţi, puţine state anunţă noi măsuri”, relatează ziarul elveţian Le Temps. Deşi, citat de jurnalul spaniol El Periodico, secretarul general al ONU îndeamnă ţările lumii să dea dovadă de solidaritate, „cerându-le să accepte aproximativ o jumătate de milion de refugiaţi sirieni în următorii trei ani, cifră care ar reprezenta cam 10% din migranţii primiţi de ţările limitrofe Siriei”. Între timp, în Grecia „se înregistrează o creştere abruptă a numărului refugiaţilor şi migranţilor sosiţi” din Turcia, „în pofida acordului convenit între Uniunea Europeană şi Ankara, informează Kathimerini. Din acelaşi ziar elen mai aflăm că „primăria Atenei, cu ajutorul agenţiei ONU pentru refugiaţi, va închiria anul acesta 200 de apartamente în capitala greacă, unde îi va găzdui pe migranţi”. Cu aceleaşi bune intenţii, EUobserver anunţă că „Uniunea Europeană va trimite lapte pentru a-i ajuta pe copiii din Siria, dar nu pentru refugiaţi”. Cei 2,5 milioane de refugiaţi sirieni ajunşi în Turcia sunt în schimb invitaţi de regimul de la Damasc „să se întoarcă acasă, din cauza deteriorării situaţiei securităţii”, notează The Times. Mai ales că, după cum scrie La Libre Belgique, preşedintele Bashar al-Assad vorbeşte despre formarea unui guvern de tranziţie, care „să reunească forţele fidele regimului actual şi opoziţia”. Şi care să supervizeze procesul de reconstrucţie, bazat pe principalele ţări care au susţinut Siria, anume „China, Iranul şi Rusia”, adaugă cotidianul belgian. La rândul său, Iranul rămâne în centrul atenţiei membrilor Consiliului de Securitate al ONU, care avertizează că recentele teste cu rachete lansate de Teheran sfidează o rezoluţie a Organizaţiei internaţionale. Poziţia republicii islamice în această privinţă nu se va schimba însă, după cum reliefează ayatollahul Khamenei, care citat de The Guardian spune că „sunt vremuri în care este nevoie şi de rachete şi de negocieri”. O altă preocupare de actualitate a comunităţii internaţionale, pe fondul recentelor atentate teroriste, este securitatea nucleară. Întruniţi la Washington, liderii lumii discută despre „vulnerabilitatea la furt a materialelor nucleare, în faţa încercărilor teroriştilor de a fabrica mici dispozitive nuclare sau bombe murdare”, relatează New York Times. Reuniunea este însă boicotată de Moscova, după cum remarcă Financial Times, care notează că, înainte de începerea summitului, asistentul secretarului american pentru controlul armamentului a acuzat Moscova că distruge „lent dar sigur” acordurile în domeniul „securităţii şi controlului armelor, instaurate în Europa la sfârşitul Războiului rece”. Iar Wall Street Journal relevă că „Pentagonul a elaborat planuri de poziţionare permanentă a unor trupe americane, tancuri şi alte vehicule blindate de-a lungul graniţelor estice ale NATO, pentru descurajarea unei agresiuni ruseşti”. Şi totuşi, agenţia rusă Ria îl citează pe adjunctul ministrului rus de externe, aflat într-o vizită la Chişinău şi Tiraspol, care apreciază că „prezenţa militarilor ruşi în Transnistria este un simbol al păcii”. Revenim pe continentul american, unde candidatul republican cel mai bine plasat în cursa pentru nominalizare, celebrul miliardar Donald Trump, precum şi ceilalţi doi rivali ai săi rămaşi în cursă declară că nu vor susţine un alt ales al partidului, „creând noi valuri în competiţia deja năvalnică” pentru candidatura la preşedinţia Statelor Unite, din partea Partidului Republican, după cum scrie Washington Post.
Adriana Buzoianu, RADOR
