EVENIMENTE INTERNE
– Preşedinţie
* Washington: Preşedintele Klaus Iohannis participă la Summitul Securităţii Nucleare, din delegaţia preşedintelui facând parte ministrul de externe, Lazăr Comănescu şi consilierul prezidenţial, Leonard Orban (31 mar. – 1 apr.). Din program:
• ora 11:00 – participare la Summitul Securității Nucleare – Washington D.C. (18:00 – ora României)
• ora aprox. 17:30 – la finalul Summitului Securității Nucleare, Preşedintele României, Klaus Iohannis, susţine o declaraţie de presă – (00:30 – ora României)
• ora 20:00 – întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti – Washington D.C. (03:00 – ora României)
– Ministere
* Are loc conferinţa „Drumul către o Curte Internaţională împotriva Terorismului” – ora 10:00, la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept, Amfiteatrul I. Evenimentul este organizat de Ministerul Afacerilor Externe, cu participarea, ca invitat special, a lui Kirsten Meersschaert, director de programe al Coaliţiei pentru Curtea Penală Internaţională (Haga); a prof. dr. Bogdan Aurescu, fost ministru al afacerilor externe, a ambasadorului Regatului Spaniei la Bucureşti, Ramiro Fernandez-Bachiller; moderator conf. dr. Ion Galea, director general pentru afaceri juridice (MAE)
* Institutul Cervantes, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Casa Corpului Didactic, Biroul de Învăţământ şi Ambasada Spaniei la Bucureşti, organizează „Întâlnirea Profesorilor de Limbă Spaniolă ca Limbă Străină – 2016” – ora 13:30 la Institutul Cervantes, Bd. Regina Elisabeta, nr. 38, sector 5. La eveniment participă ambasadorul Spaniei în România, Ramiro Fernandez Bachiller, Monica Anisie, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Rosa Moro de Andres, director al Institutului Cervantes din Bucureşti
– Partide
* Constanţa: Liga Aleşilor Locali ai PNL se reuneşte pentru prezentarea candidaţilor la alegerile locale (1-2 apr.)
* Sibiu: Conferinţă de presă organizată de PNL Sibiu – ora 12:00
– Social
* Cu ocazia Zilei internaţionale de conştientizare a autismului (2 aprilie), au loc următoarele evenimente:
► Bacău: Asociația Betania – Centrul Delfinul pentru copii cu autism împreună cu Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, DGASPC Bacău – Centrul Ghiocelul, ASCHN – Centrul Daniel Bacău, CJRAE Bacău, IȘJ Bacău organizează o serie de evenimente din cadrul Campaniei „Informează-te, acceptă, susține!” – ora 19:00, în Parcul Catedralei
► Cluj-Napoca: Au loc următoarele activităţi:
• „Ziua Porților Deschise” – ora 11:30, la Centrul de zi al Asociației Autism Transilvania (AAT), Str. Ghe Marinescu nr. 84-86
• Conferință de presă unde se prezintă realizările de anul trecut, cele mai importante proiecte ale AAT aflate în derulare și se anunță obiectivele pentru activitățile viitoare – ora 12:00
• Mugur Pop reprezentantul asociaţiei Descoperă Natura, susține o prelegere cu tema: „Călare spre inima ta – călătoria spre sine” – dedicată părinţilor şi specialiştilor interesaţi de terapia asistată de cai – ora 13:00
– Economic
* Asociaţia Crescătorilor de Albine din România organizează Târgul Național al Mierii, ediţia de Primăvară – ora 10:00, pe platforma apicolă din Băneasa, Bd. Ficusului nr. 42 (1 – 3 apr.)
– Învăţământ
* Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) organizează două tipuri de ateliere educative şi de creaţie care au loc în fiecare zi de miercuri şi vineri – la sediul muzeului din Cal. Victoriei nr. 12:
• Micii orfevrieri – ora 11:00 (1 apr. – 24 iun.)
• Sărbători Pascale – ora 15:00 (1 – 22 apr.)
– Cultură
* Dirijorul francez Julien Salemkour, care a fost asistentul celebrului Daniel Barenboim la Opera de Stat din Berlin, revine la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio – ora 19:00, la Sala Radio. Sub bagheta sa, pianistul român Daniel Goiţi interpretează Concertul nr. 1 în pentru pian şi orchestră de Ceaikovski. Programul serii cuprinde şi „Daphnis şi Chloé”, balet într-un act semnat de Maurice Ravel
* Prima ediție din seria de conferințe matinale Urban Talks, parte a proiectului de amploare Urban INC inițiat de Asociația Odaia Creativă – ora 9:30, la ARCUB Gabroveni. Invitați sunt Martin Barry, director și fondator RESITE Festival Praga, Alin Vaida, director al festivalului Jazz in the Park și Livia Stan de la Ministerul Finanțelor Publice, iar moderator Anamaria Vrabie, co-fondator Urban INC/ Odaia Creativă
* „Munchhausen – Stăpânul minciunilor” creaţia compozitorului român Dan Dediu, regizată de Cristian Mihăilescu revine pe scena Operei Comice pentru Copii – ora 17:00
* Concert susţinut de pianista Mădălina Paşol – ora 18:30, la Centrul Rus pentru Ştiinţă şi Cultură
* Lansarea în cinematografele din România a filmului „Minte-mă frumos în Centrul Vechi”, în regia lui Iura Luncaşu, continuare a comediei romantice „Minte-mă frumos” – ora 19:00
* Premiera, în cinematografele din România, a lungmetrajului „Banat (Călătoria)”, în regia lui Adriano Valerio
* ABBA Tribute Band Revival susține, pentru prima dată în România, concertul „Mamma Mia !” – ora 22:30, la Hard Rock Café
* Chişinău: Filmele „Dănilă Prepeleac” şi „Doar cu buletinul la Paris” sunt prezentate, cu participarea lui Mircea Diaconu şi a regizorului Şerban Marinescu – la Centrul Cultural „Odeon” (1 – 2 apr.). Evenimentele constituie un omagiu adus regizorului moldovean Tudor Tătaru, care în data de 1 aprilie ar fi împlinit vârsta de 59 de ani, dată la care cineastul organiza în fiecare an o întâlnire cu toţi prietenii la studioul de filme folclorice şi de comedie „Buciumul”, înfiinţat de acesta în 1992
* Londra: Naista Mariana Preda, acompaniată de organistul britanic Donald MacKenzie susţine primul recital al „Seriei româneşti”, care este şi primul concert de nai organizat vreodată pe scena St. Martin-in-the-Fields
– S-a întâmplat într-o zi de 1 aprilie
* Acum 232 de ani (1784) avea loc audienţa lui Horea (conducător al răscoalei populare din 1784-1785) la împăratul Iosif al II-lea pentru a-i prezenta situaţia ţărănimii din Transilvania. În ciuda demersurilor lui Horea, autorităţile locale refuză să dea satisfacţie revendicărilor ţărăneşti
* În urmă cu 181 de ani (1835) Adunarea Obştească a Moldovei a votat textul Regulamentului Organic (legile din timpul administraţiei ruseşti) şi introducerea unui „articol adiţional”, care prevedea obligativitatea aprobării de către puterea suzerană (Imperiul Otoman) şi de către puterea protectoare (Rusia) a oricărei modificări constituţionale în Moldova (1/13)
* Cu 157 de ani în urmă (1859) dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei şi Moldovei a fost recunoscută oficial de Franţa, Marea Britanie, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinţei reprezentanţilor puterilor garante de la Paris (1/13)
* Acum 152 de ani (1864) a fost adoptată Legea comunală, care prevedea organizarea pentru prima dată, a comunei rurale şi urbane investite cu personalitate juridică (1/13)
* În urmă cu 112 ani (1904) România adera la Convenţia internaţională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866
* Cu 108 ani în urmă (1908) a fost înfiinţat Observatorul Astronomic de pe Dealul Filaret din Bucureşti. La 1.IV.1990 a fost creat Institutul Astronomic al Academiei Române, care reuneşte Observatoarele din Bucureşti, Cluj şi Timişoara
* Acum 106 ani (1910) a fost înfiinţată „Comisia istorică a României” de către Spiru Haret, pentru publicarea în ediţii critice a cronicilor româneşti şi a altor izvoare (documente interne şi inscripţii din secolele XIV-XVIII, cronici străine care se ocupă de Ţările Române, documente vechi literare ş.a.). Comisia a funcţionat până în 1938 şi a editat Buletinul Comisiei Istorice a României (1/14)
* În urmă cu 104 ani (1912), pe aerodromul Cotroceni din Bucureşti, lua fiinţă prima şcoală militară de pilotaj, sub conducerea maiorului Ion Macri, fiind cea de-a doua şcoală de aviaţie din lume, după cea din Marea Britanie. Cea de-a doua, „Şcoala de Piloţi Militari şi Civili”, a fost înfiinţată la 1 august 1912, pe aerodromul Băneasa, de Valentin Bibescu. Ambele şcoli militare au avut o activitate fructuoasă, reuşind să pregătească şi să breveteze circa 100 de piloţi militari, numai în perioada 1912 – 1918
* Cu 103 ani în urmă (1913), Parlamentul a votat “Legea de Organizare a Aeronauticii Militare”, actul constitutiv al Forţelor Aeriene Române, sancţionată prin Înaltul Decret Regal nr. 3199 din 18/30 aprilie 1913 de regele Carol I al României. Prin această lege se înfiinţa structura tehnico-organizatorică şi de instruire a aviaţiei, sub forma „Serviciului de Aeronautică Militară”, în subordinea Inspectoratului General al Geniului ce devenea astfel „Inspectoratul General al Geniului şi al Aeronauticii”. Totodată s-a înfiinţat Corpul Aeronauţilor Permanenţi compus din piloţi de avioane, observatori de baloane şi mecanici, precizându-se diferitele categorii de personal militar şi condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească ofiţerii activi şi gradele inferioare care urmau să facă parte din Corpul Aeronauţilor Permanenţi. Prin stabilirea statutului personalului din aeronautică se recunoştea pentru prima dată calitatea de personal navigant, cu drepturile aferente. Prin textul legii se reglementa modul de acordare a brevetelor de piloţi şi observatori aerieni, condiţiile de admitere în şcolile de zbor, drepturile absolvenţilor, înfiinţarea şi acordarea primelor de zbor
* Acum 97 de ani (1919) avea loc trecerea, în România, la calendarul gregorian (calendarul de stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5/18.III.1919, ziua de 1 aprilie devenind 14 aprilie. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţă că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia (1/14)
* Se împlinesc 95 de ani (1921) de la înfiinţarea Operei Române din Bucureşti. La această dată Societatea „Opera” a primit fondurile necesare pentru a corespunde criteriilor de instituţionalizare a unui teatru muzical naţional, devenind Opera Română. Spectacolul inaugural, care a avut loc la 8 decembrie 1921, a fost premiera operei “Lohengrin” de Richard Wagner, montată de regizorul Adalbert Markowski, având la pupitrul ansamblului pe George Enescu. Trupa lirică bucureşteană „Compania Opera Română”, înfiinţată din iniţiativa compozitorului, dirijorului, cântăreţului şi profesorului George Stephănescu, a dat primul spectacol la 8 mai 1885
* În urmă cu 56 de ani (1960) NASA lansa în spaţiu primul satelit meteo experimental din istorie – TIROS-1. În decursul a trei luni TIROS-1 a transmis peste 23000 de imagini ale Terrei şi ale atmosferei sale, oferind o perspectivă fără precedent şi revoluţionând previziunile meteo. La bordul lui TIROS-1 a fost instalată cea mai completă colecţie la vremea aceea de instrumente adunate laolaltă pentru studierea vremii cu ajutorul vehiculelor spaţiale. Nouă noi sateliţi din seria TIROS au fost lansaţi până în 1965, urmaţi de seriile de sateliţi ATS, ESSA, NOAA, GOES
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Naţională de Cinstire a Memoriei Românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”. La Fântâna Albă (în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi), în Duminica Paştilor – 1 aprilie 1941 (75 de ani), trupele sovietice au executat fără milă un număr de aproximativ 3.000 de civili români, locuitori din satele de pe Valea Siretului care încercau să se retragă din Bucovina de nord anexată de ruşi. NOTĂ: La 26 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, României i-a fost impusă cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei către Uniunea Sovietică. Începând cu această dată a fost dat startul prigoanei şi persecuţiei românilor din aceste provincii româneşti (deportările din Basarabia şi nordul Bucovinei (28 iunie 1940 – 5 martie 1953), masacrul de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941) şi foametea organizată din Basarabia (1946-1947)
– 1819: S-a născut Theodor Codrescu, istoric, publicist şi filolog; s-a remarcat ca autor de manuale şcolare şi traducător; în 1853 a tradus „Coliba lui Moş Toma” (Coliba unchiului Tom) de H. Stowe-Beecher, prima traducere românească din literatura americană; membru corespondent al Academiei Române din 1886 (m. 1894)
– 1888: S-a născut filosoful Mircea Florian; studii de istorie a filosofiei; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1960)
– 1898: S-a născut baritonul Alexandru Alger (m. 1982)
– 1900: S-a născut Alexandru A. Philippide, poet şi eseist; fiul lingvistului şi filologului Alexandru Philippide; a avut o intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1979)
– 1922: S-a născut Vlaicu Ionescu, autoritate recunoscută pe plan mondial în materie de traducere, decriptare şi interpretare a catrenelor lui Nostradamus (m. 2002, la New York)
– 1924: S-a născut pictorul Brăduţ Covaliu (m. 1991)
– 1932: S-a născut filosoful şi profesorul Mircea Flonta; cercetări de epistemologie, filosofia limbajului şi filosofia ştiinţei; membru corespondent al Academiei Române din 1992
– 1932: S-a născut Valeriu Moisescu, regizor de teatru şi profesor
– 1939: S-a născut profesorul şi regizorul de teatru Cătălin Naum; a fondat, în anul 2006, Asociaţia „Teatrul Podul”; acest teatru studenţesc îşi desfăşoară activitatea în mansarda Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, loc bine-cunoscut de întâlnire a artiştilor şi studenţilor preocupaţi de activităţi culturale, a cărui istorie depăşeşte deja 75 de ani (m. 2013)
– 1940: S-a născut Gheorghe Pituţ, poet şi prozator (m. 1991)
– 1944: S-a născut Cornel Patrichi, balerin şi coregraf
– 1952: A murit istoricul de artă Alexandru Tzigara-Samurcaş; specialist în artă veche românească şi artă populară; fondator şi director al Muzeului de Etnografie şi Artă Naţională (1906-1951), devenit, din anul 1912, Muzeul de Artă Naţională; în anul 1903 a întemeiat, împreună cu Ludovic Mrazec, Grigore Antipa, Simion Mehedinţi, Gh. Munteanu-Murgoci şi Alexandru Vlahuţă, Societatea Turiştilor Români, prima asociaţie de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1872)
– 1959: S-a născut fotbalistul Helmuth Duckadam, preşedinte al FC Steaua Bucureşti (din 2010); fost portar al echipei de fotbal Steaua Bucureşti, câştigătoare, în 1986, a Cupei Campionilor Europeni; apărarea celor patru lovituri consecutive de la 11 metri executate în finală de spaniolii de la FC Barcelona împotriva Stelei au făcut ca Duckadam să intre în „Guiness Book”
– 1962: A murit pictorul Camil Ressu, una din personalităţile marcante ale artei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1880)
– 1973: A murit Liviu Stan, profesor de teologie, canonist; unul dintre cei mai de seamă canonişti ai Ortodoxiei în genere; specialist în drept, administraţie şi legislaţie bisericească (n. 1910)
– 1973: A murit compozitorul Achim Stoia (n. 1910)
– 1982: A murit istoricul Constantin Marinescu; studii privind istoria medievală românească şi cea străină; director al Institutului de Istorie din Cluj (1925-1943) şi al Şcolii Române din Franţa (1941-1948), unde s-a şi stabilit; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (n. 1891)
– 2003: A murit actorul Mihai Mereuţă (n. 1924)
– 2004: A murit publicistul Valentin Păunescu (n. 1933)
– 2008: A murit Sabin Bălaşa, pictor (autor şi al unor lucrări murale monumentale) şi regizor de filme de animaţie (n. 1932)
– 2015: A murit părintele arhidiacon Sebastian Barbu-Bucur, muzicolog, compozitor de muzică bizantină şi profesor; a iniţiat şi coordonat, din anul 1989, Formaţia de Muzică Bizantină „Psalmodia” a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti; a întemeiat secţia de muzică psaltică la UNMB (n. 1930) – 1 an
– 2015: A murit arbitrul de fotbal Nicolae Rainea; cel mai titrat arbitru român a condus 400 de meciuri în prima ligă, a arbitrat 115 meciuri internaţionale şi a participat la trei ediţii ale Cupei Mondiale (n. 1933) – 1 an
EVENIMENTE EXTERNE
– Naypyidaw: Intrarea în funcţiune a regimului birman condus de guvernul lui Aung San Suu Kyi
– Florida, SUA: Reuniunea Clinton Global Initiative University 2016 (CGI U) (1 – 3 apr.)
– Bamako: Este aşteptată ridicarea stării de urgenţă, introdusă de două ori după atacul de la Hotelul Radisson Blu din capitala Republicii Mali, pe 20 noiembrie 2015, în cursul căruia au murit 20 de persoane
– Bethleem: A patra ediţie a Maratonului din Teritoriile Palestiniene
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internaţională a Păcălelii”; este o sărbătoare a bunei dispoziţii şi a umorului; conform tradiţiei, este ziua în care poţi face glume şi îţi poţi păcăli cunoscuţii fără ca aceştia să se supere. Se susţine că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian, în anul 1582. În vechiul calendar (cel iulian), ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie. După trecerea la calendarul gregorian oamenii au avut, la început, probleme în a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care mai sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie erau numiţi „nebuni de aprilie”. Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii. Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca fiind Ziua Păcălelilor în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Germania şi Franţa. În România, păcălelile de 1 aprilie au început să fie practicate din secolul al XIX-lea
– „Ziua Internaţională a Păsărilor”; este marcată din anul 1906, pe baza Convenţiei cu privire la apărarea păsărilor ( – 110 ani); în 1997, după 45 de ani de întrerupere, s-a reluat şi în România sărbătorirea acestei zile, sub coordonarea Societăţii Ornitologice Române, fondată în 1990, sub patronajul Academiei Române
– 1578: S-a născut medicul englez William Harvey; considerat fondatorul fiziologiei moderne (în 1628 a descris circulaţia sangvină) (m. 1657)
– 1815: S-a născut Otto von Bismarck, om politic german, prim-ministru al Prusiei (1862-1871); cancelar al Imperiului German (1871-1890), supranumit „cancelarul de fier” pentru politica sa internă dură; pe plan extern a pus bazele imperiului colonial german (m. 1898)
– 1866: S-a născut Ferruccio Busoni, compozitor, pianist, dirijor, editor, scriitor şi profesor italian (m. 1924) – 150 de ani
– 1868: S-a născut dramaturgul şi poetul francez Edmond Rostand, autorul comediei “Cyrano de Bergerac” (m. 1918)
– 1873: S-a născut Serghei Rahmaninov, pianist, compozitor şi dirijor rus (m. 1943)
– 1875: S-a născut Edgar Wallace, scriitor şi jurnalist, unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (m. 1932)
– 1910, 1/14: A murit pictorul rus Mihail Vrubel (n. 1856). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a morţii stilul nou – 14 aprilie 1910
– 1915: S-a născut, în comuna Remetea (jud. Harghita), Tibor Cseres, scriitor, ziarist, critic și istoric literar maghiar (m. 1993, la Budapesta)
– 1919: S-a născut Joseph Murray, medic chirurg şi om de ştiinţă american; contribuţii marcante în chirurgia plastică; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi; a realizat, în 1959, împreună cu John Merrill, prima grefă de rinichi între gemeni falşi (m. 2012)
– 1920: S-a născut actorul de film japonez Toshirō Mifune (m. 1997)
– 1929: S-a născut Milan Kundera, romancier şi eseist francez de origine cehă
– 1933: S-a născut Claude Cohen-Tannoudji, fizician francez de origine algeriană; lucrări asupra temperaturilor scăzute; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1997, împreună cu americanii Steven Chu (de origine chineză) şi William D. Phillips
– 1936: S-a născut regizorul japonez Kôji Wakamatsu (pe numele său adevărat Takashi Ito) (m. 2012) – 80 de ani
– 1937: S-a născut Yilmaz Güney, regizor, scenarist, actor şi producător de film turc (m. 1984)
– 1944: S-a născut pianistul rus Vladimir Krainev (m. 2011)
– 1950: A murit medicul american Charles R. Drew; a făcut cercetări asupra plasmei sângelui în vederea realizării de transfuzii; în teza sa de doctorat, susţinută în 1940, a pus bazele organizării „băncii” de sânge (n. 1904)
– 1959: A murit scriitorul, eseistul şi traducătorul austriac Rudolf Kassner (n. 1873)
– 1962: A murit Michel de Ghelderode (pseudonimul lui Adhémar-Adolphe-Louis Martens), dramaturg belgian de limbă franceză (n. 1898)
– 1976: A murit Max Ernst, pictor şi sculptor modernist francez de origine germană (n. 1891) – 40 de ani
– 1984: A murit Marvin Gaye, interpret american (de soul, R&B, funk şi pop), compozitor şi producător (n. 1939)
– 1994: A murit Robert Doisneau, fotograf francez, care, alături de Henri Cartier-Bresson, a fost un pionier al foto-jurnalismului (n. 1912)
– 2010: A murit actorul american John Forsythe, cunoscut mai ales după rolul său din serialul “Dinastia” (n. 1918)
– 2013: A murit romancierul şi poetul francez Camille Bourniquel, directorul revistei „Esprit” vreme de aproape 20 de ani (n. 1918)
– 2014: A murit Jacques Le Goff, istoric francez, specializat în problematica Evului Mediu (a contribuit la schimbarea percepţiei asupra acestei perioade istorice, de la cea de epocă înapoiată la cea care a pus bazele civilizaţiei occidentale moderne); promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (n. 1924)
– 2016: La această dată este schimbată conducerea statului San Marino, asigurată de doi căpitani regenţi; schimbarea are loc, în fiecare an, la 1 aprilie şi la 1 octombrie (San Marino este cea mai veche republică din Europa, în virtutea Constituţiei republicane din 1263)
* * * * *
