Pe marginea summitului securităţii nucleare de la Washington, presa internaţională comentează în legătură cu şansele reale ale unui acord privind neproliferarea armelor nucleare. Importante sunt rezultatele reuniunii la nivel înalt de la Washington, însă mult mai important este dacă acordul va fi pus în practică şi în ce măsură. El Mundo notează că „securitatea nucleară, una dintre temele esenţiale ale mandatului lui Barack Obama, poate fi cu greu obţinută dacă cealaltă mare putere nucleară nu se aşează la masa discuţiilor. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a refuzat să asiste la reuniune, purtătorul de cuvânt al Kremlinului invocând faptul că în cadrul pregătirilor pentru acest summit nu a existat cooperare din partea SUA”. Nu doar Rusiei îi lipseşte o reprezentare la nivel înalt, mai scrie El Mundo, şi adaugă că şi premierul unei alte puteri nucleare, Pakistanul, nu participă la summit din cauza situaţiei pe care violenţa teroristă a creat-o în ţara sa, în urma atentatului din Lahore. Iar Iranul, deşi neinclus pe lista invitaţilor, a fost lăudat de preşedintele american pentru modul în care funcţionează acordul nuclear, scrie USA Today. The New York Times observă că deşi principala temă anunţată este pericolul nuclear, atenţia a fost deturnată către întâlnirea preşedinţilor american şi chinez şi posibilele acorduri care vor fi semnate. Pe lângă interesele economice, cele două state au de semnat un acord climatic spre sfârşitul lui aprilie şi trebuie să se înţeleagă în privinţa intenţiilor Beijingului în Marea Chinei de Sud, mai arată The Washington Times. O alunecare a centrului de interes o remarcă şi The Wall Street Journal, care arată că pornind de la aspectul general al ameninţării nucleare, preşedintele Obama face trecerea spre pericolul ISIS, avertizând asupra riscului dotării grupării teroriste cu arme nucleare.
Un raport publicat de Centrul Internaţional Antiterorism de la Haga şi citat de Reuters arată că numai la nivelul Europei se înregistrează un număr de aproximativ 4.000 de persoane care s-au radicalizat, mergând să lupte în Irak şi Siria alături de ISIS. Dintre aceştia, 3.000 provin din Belgia, Franţa, Germania şi Marea Britanie. Peste 1.000 de luptători străini s-au întors acasă, mai relevă studiul.
Programat a se deschide parţial la zece zile după atacurile teroriste ale grupării Statul Islamic, aeroportul belgian Zaventem rămâne închis din cauza unei greve a poliţiştilor. The Guardian arată că poliţia aeroportuară refuză să coopereze, acuzând deficienţe de securitate, proceduri discutabile privind bagajele uitate şi angajarea unor persoane cu antecedente penale din cadrul minorităţilor etnice. Tot din actualitatea belgiană aflăm că autorităţile de la Bruxelles au dat undă verde extrădării unui suspect-cheie al atentatelor de la Paris, Salah Abdeslam. Le Point precizează că ministrul francez al justiţiei a anunţat că Abdeslam va fi transferat în Franţa „într-un termen de zece zile”. Pentru a preveni atacuri teroriste pe teritoriul Marii Britanii, premierul David Cameron a anunţat că intenționează să majoreze cu câteva sute numărul agenților de poliție înarmați. The Independent notează că aceşti poliţişti sunt cuprinşi în planul de prevenire a atacurilor iminente, axat pe desfăşurarea a până la 10.000 de membri ai forţelor de intervenţie. Rămânând în acelaşi registru al siguranţei, presa internaţională aminteşte că SUA au promis Ucrainei un ajutor de 335 de milioane de dolari, cu titlul de „asistenţă pentru securitate”. Ziarul ucrainean Kiyv Post comentează că „Ucraina are nevoie urgentă de ajutor fiindcă se confruntă cu o criză acută de când Rusia a anexat Crimeea în 2014 şi a generat o revoltă separatistă în estul ţării”. Însă publicaţia atrage atenţia că „deşi autorităţile de la Washington sprijină guvernul pro-occidental al Ucrainei, ele sunt îngrijorate de corupţia de la Kiev” şi de viitorul acordurilor semnate. Despre un acord cu probleme scrie şi Le Monde, care preia un avertisment lansat de Amnesty International privind înţelegerea la care au ajuns Turcia şi Uniunea Europeană pe tema refugiaţilor. Organizaţia neguvernamentală arată că Turcia a expulzat ilegal mii de sirieni în țara de origine în ultimele luni, fapt care ridică semne de întrebare în privinţa pericolelor cărora le sunt supuși refugiații care urmează să fie returnați în baza acordului încheiat între Uniunea Europeană și Ankara.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
