Peste 370 de jurnalişti de investigaţie de la 107 publicaţii din 76 de ţări au lucrat la analizarea a 11,5 milioane de documente interne ale firmei de avocatură Mossack Fonseca, înregistrată în Panama, scrie presa internaţională. Dosarul numit Panama Papers, care vizează o mare schemă de evaziune fiscală, este cea mai amplă scurgere de informaţii exploatate vreodată de media, titrează The New York Times. Este o anchetă de opt ori mai vastă decât OffshoreLeaks şi de 1.500 de ori mai vastă decât Cablegate din cadrul WikiLeaks, crede Le Soir. O incursiune inedită în ‘cutia neagră’ a paradisurilor fiscale, o gaură neagră a finanţelor mondiale, titrează Le Monde. Dezvăluirile din Panama Papers vor cauza, probabil, disconfort Comisiei Europene, mai ales după scandalul anterior, numit LuxLeaks, scrie EUObserver. Informaţiile obţinute iniţial de Sueddeutsche Zeitung acoperă mai multe decenii şi arată cum o serie de celebrităţi, dar şi infractori profesionişti sau dictatori din Africa şi Orientul Mijlociu s-au folosit de aceeaşi companie ca şi unii demnitari europeni şi rudele lor, pentru a-şi ascunde banii. În total, 140 de personalităţi internaţionale au recurs la societăţi offshore pentru evitarea taxelor. Reacţiile au fost imediate: seism politic în Islanda, lansarea de anchete în Franţa, Spania, Austria, Brazilia şi Australia, indignare în Rusia, dezminţiri în cascadă, menţionează EUObserver.
EUObserver anunţă şi deportarea primilor migranţi din Grecia în Turcia, potrivit acordului convenit cu UE. Dar incertitudinea persistă, comentează To Vima, de la Atena, despre centrele turce de primire, aflate încă în construcţie. Semiluna Roşie pregăteşte o nouă tabără de refugiaţi cu o capacitate de 5.000 de persoane, la Manisa, în vest, de altfel prima situată în altă parte decât în sudul şi estul Turciei, pentru a face faţă noilor sosiţi, relatează Hurryiet. 32 de refugiaţi sirieni legali au ajuns la Hanovra, în Germania, devenind primul grup retrimis din Turcia, anunţă ABC. Alţi 11 refugiaţi au ajuns în Finlanda, a informat Comisia Europeană, un alt grup urmând a fi redistribuit în Olanda. Ministrul german de Interne a sugerat necesitatea unor acorduri similare şi pentru emigranţii din nordul Africii, reţine EUObserver. În plus, la graniţa dintre Ungaria şi România au început pregătirile pentru construirea gardului de protecţie, a informat Magyar Televizio.
Nagorno-Karabah, un conflict îngheţat care se încinge periculos, titrează Liberation. Ciocnirile violente dintre forţele Azerbaidjanului şi Armeniei pentru regiunea separatistă Nagorno-Karabah au continuat, în ciuda apelurilor internaţionale la calm. SUA şi Rusia au îndemnat guvernele azer şi armean la încetarea luptelor, după înregistrarea a numeroase victime, notează The Wall Street Journal. Ignorarea pe plan internaţional a conflictului din Nagorno-Karabah e de vină pentru reluarea ostilităţilor, acuză publicaţia Today, de la Baku. Dacă operaţiunile militare se amplifică, Armenia ar putea recunoaşte independenţa Nagorno-Karabah, a atenţionat preşedintele Serj Sargsian, în faţa ambasadorilor OSCE la Erevan, notează Armenia Now. Actualul conflict ruso-turc nu este străin de escaladarea tensiunilor în regiune, crede Courrier International. Turcia va susţine Azerbaidjanul „până la capăt”, opinează La Libre Belgique. Azerbaidjanul îşi foloseşte armata ca parte a unei strategii de a forţa concesii din partea Armeniei, dar acest demers poate declanşa un conflict mai amplu, pentru care niciuna dintre părţi nu este pregătită, apreciază Stratfor. Ruşii au două baze în Armenia, dotate cu avioane de vânătoare MiG-29, elicoptere de luptă şi mai multe sisteme de apărare aeriană S-300, aminteşte El Mundo. Cele două baze se află în apropierea Turciei, ţară care se simte vizată de rachetele sol-sol Iskander-M, capabile să atingă ţările din apropiere, scrie El Mundo.
Semnarea acordului de asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a avut repercusiuni asupra întregului complex de relaţii economice ruso-moldoveneşti, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, după încheierea convorbirilor avute cu omologul său moldovean, Andrei Galbur, la Moscova, anunţă Rosbalt. După cum informează Interfax, în timpul consultărilor ruso-moldoveneşti desfăşurate anterior la Chişinău, Republica Moldova şi-a reafirmat poziţia referitoare la necesitatea retragerii trupelor şi armamentului rusesc de pe teritoriul Transnistriei. Moscova sprijină acţiunile de reglementare a conflictului transnistrean în formatul „5 + 2” şi se pronunţă pentru stabilirea statutului Transnistriei în cadrul unei Moldove „unite, indivizibile şi neutre”, a declarat Lavrov, citat de Ria Novosti.
Cristina Zaharia
