Preşedintele SUA, Barack Obama, şi secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, au discutat astăzi în Biroul Oval modalităţile de sprijinire a Libiei împotriva aşa zisului ISIS. Guvernele occidentale sunt preocupate de încercările organizaţiei teroriste Stat Islamic de a câştiga teren în Libia, după ce poziţiile pe care le deţinea în Irak sau Siria au început să se clatine sub presiunea coaliţiei internaţionale, organizate de americani. Continuarea presiunii împotriva talibanilor în Afganistan va fi un subiect pe agenda summitului NATO, programat în curând în Polonia. Corespondentul nostru la Washington, Doina Saiciuc despre vizita secretarului general NATO şi despre planurile de reformare a forţelor militare americane, pe care secretarul apărării, Ashton Carter, le expune chiar acum, la Centrul de Studii Internăţionale din SUA.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a venit la Washington într-un moment de provocări fără precedent pe care le are în faţă NATO în Europa şi într-un moment în care candidatul republican cu cea mai puternică poziţie pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie din partea conservatorilor, Donald Trump, cere ca SUA să părăsească o alianţă pe care o califică drept „depăşită”. După întâlnirea de ieri de la Casa Albă cu dl Stoltenberg, preşedintele Obama a numit, din contră, NATO drept o alianţă vitală pentru politica de securitate a SUA şi un aliat crucial în lupta împotriva terorismului. Europa este în mod special copleşită de instabilitate şi se bazează pe NATO, a arătat preşedintele Obama, referindu-se la Flancul de Sud şi criza migraţiei şi la ceea ce a numit „partea de est a ecuaţiei”.
Jens Stoltenberg: „Continuăm să fim uniţi în a sprijini Ucraina cu privire la invaziile Rusiei pe teritoriul ucrainean. Continuăm să reasigurăm naţiunile de frontieră ale NATO, pe aliaţii din NATO, nu numai cu vorbe ci cu contribuţii concrete pentru ca ei să ştie că Articolul 5 să fie cu adevărat ceva şi că ne onorăm angajamentele faţă de aliaţii noştri. Am cvadruplat în proiectul de buget resursele pe care le dedicăm şi am alocat o parte din aceşti bani pentru a ne asigura că avem brigăzi terestre care trimit un mesaj clar despre angajamentul nostru faţă de aliaţii NATO din Est. Aceasta nu înseamnă că nu vom continua să lucrăm cu Rusia pentru a încerca să găsim o rezolvare a problemelor din Ucraina. Noi credem că este important să menţinem un dialog. NATO a continuat să se consulte cu Rusia şi într-un mod foarte transparent a arătat fermitatea hotărârii noastre de a ne proteja valorile şi aliaţii, dar şi interesul nostru de a reduce tensiunile şi potenţialul de escaladare”.
Săptămâna trecută, primul general al SUA în Europa, Philipp Breadlow, afirma în Riga, Letonia, că NATO şi SUA şi-au modificat doctrina în Estul Europei: de la asigurarea aliaţilor la descurajarea unei Rusii agresive. Jens Stoltenberg, care va vorbi mâine la Consiliul Atlantic despre provocările pe care le are în faţă NATO, inclusiv cele ridicate de actul de instabilitate din Orientul Mijlociu până în nordul Africii, ca şi despre priorităţile summitului din vară de la Varşovia, a arătat că NATO a fost capabilă să se adapteze unei lumi mai periculoase, subliniind că NATO a început săptămâna trecută să antreneze soldaţii irakieni. Stoltenberg a salutat decizia Administraţiei de consolidare a prezenţei militare americane în Europa.
Jens Stoltenberg: „Este cu adevărat un exemplu puternic privind legătura transatlantică, importanţa SUA pentru securitatea Europei. Implementăm acum cea mai puternică consolidare a apărării noastre colective de la încheierea războiului rece.
Reporter: Cu puţin timp în urmă, la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, secretarul apărării, Ashton Carter, a vorbit despre reforma armatei americane în faţa primelor cinci ameninţări pe care SUA le au în faţă”.
Ashton Carter: „Rusia, China, Coreea de Nord, Iranul şi terorismul. În asemenea mediu de securitate din ce în ce mai complex, lanţul deciziei de la terenul de luptă la secretarul apărării nu este unul pe cât de rapid ar trebui să fie. Trebuie să clarificăm rolul şi autoritatea şefului Marilor State Majore Reunite în trei moduri: să ajute la sincronizarea globală a resurselor, operaţiunilor zilnice din lume, să asigure consultanţă militară obiectivă în ce priveşte operaţiunile în curs, nu numai planificarea pentru viitor. Şi trei: să sfătuiască pe secretarul apărării în ce priveşte strategia militară şi planurile operaţionale. Aceste schimbări recunosc faptul că în această lume complexă este nevoie de un om în uniformă care să evalueze direct ce se întâmplă pe terenul de luptă şi care să facă recomandări obiective conducerii civile a Departamentului privind alocarea de forţe în lume unde, cu un risc proporţional, să obţinem maximum de beneficiu pentru naţiunea noastră”.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (5 aprilie)
