Realizator: Alexandra Andon – Bună ziua şi bun găsit tuturor. Sunt Alexandra Andon. Este sau nu necesară modificarea Legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii Publice? Propunerea ca TVR să poată intra în insolvenţă, spre exemplu, e considerată nepotrivită şi a fost avizată negativ de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, în ciuda faptului că guvernul susţine o asemenea propunere. O altă propunere legislativă, cea care prevede separarea funcţiilor de preşedinte şi director general, se află încă la Parlament. Alte variante sunt vehiculate, de la transformarea celor două societăţi în regii autonome, în societăţi comerciale, până la transformarea în instituţii bugetare. Un răspuns important încă aşteptat este cum să fie plătite datoriile Societăţii Române de Televiziune. Discutăm în ediţia de astăzi, invitaţi în studio: domnul Dan Cristian Popescu, deputat al Partidului Naţional Liberal. Bună ziua. Bun venit!
Dan Cristian Popescu: Bună ziua.
Realizator: Şi domnul Eugen Tomac, preşedinte executiv Partidul Mişcarea Populară. Bun venit! Vă mulţumesc foarte mult!
Eugen Tomac: Bună ziua, vă mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Şi vă întreb: există acum o majoritate politică, domnule Dan Cristian Popescu, în aşa fel încât un proiect de lege care să modifice, eventual, felul în care funcţionează cele două societăţi, să fie discutat temeinic în Parlament?
Dan Cristian Popescu: Eu cred că… dacă vă referiţi la proiectul propus de Partidul Social Democrat, eu nu cred că există o majoritate care să susţină un astfel de proiect, care proiect nu tratează serios problemele apărute, mai ales cele de la TVR, pentru că trebuie menţionat că societatea unde ne aflăm, Radio România, este o societate profitabilă, cu performanţe foarte bune pe segmentul respectiv.
Realizator: Dar există o majoritate politică, în aşa fel încât un alt proiect să fie discutat temeinic pentru a acoperi fisurile care au existat sau motivele pentru care Televiziunea a ajuns în situaţia de criză financiară în care se află?
Dan Cristian Popescu: În primul rând, trebuie recunoscute foarte clar cauzele, pentru că noi acum ne confruntăm cu nişte efecte şi trebuie spus clar: cauzele sunt legate de politizarea conducerii Televiziunii de-a lungul timpului, de aducere de personal pe criterii politice, mai ales la nivelul conducerii, care au… aceste lucruri au generat contracte păguboase pentru societate şi toate acestea adunate, deci managementul pus pe criterii politice, şi nu pe cele de performanţă, care ar fi normale la o astfel de instituţie, contracte suspecte, achiziţii ciudate, toate acestea adunate au dus la datoriile de aproape 200 de milioane de euro ale societăţii şi, în paralel, cu anumite legături cu datoriile, scăderea drastică a audienţei. TVR a ajuns pe locurile codaşe la audienţă.
Realizator: Şi atunci, oare trebuie sau nu să se uite TVR şi către audienţă? Trebuie sau nu să se uite o Societate Publică de Radio sau de Televiziune către audienţă, domnule Tomac?
Eugen Tomac: În mod sigur, un post de televiziune trebuie să ţină cont şi de audienţă. Nu poţi să te prezinţi drept instituţia publică care reprezintă, cum este TVR-ul, care are acest rol şi de a educa, şi de a promova, tot ceea ce ţine de cultură, de identitate, de apărarea limbii române, şi să ai o audienţă mai mică decât posturile de desene animate. Deci, e revoltător ceea ce se întâmplă. Mai mult decât atât, cred că nici Parlamentul nu a fost suficient de riguros în a analiza toate rapoartele pe care Societatea Română de Televiziune le-a prezentat în ultimii 10 ani. Atunci când au apărut primele derapaje, trebuiau să se ia măsuri clare, pentru că toată această retorică pe care o auzim astăzi, că trebuie să schimbăm rapid legislaţia, astfel încât să salvăm TVR-ul, nu face decât să întărească această convingere că se încearcă, cu o viteză uluitoare, să se ascundă, de fapt, ce se află în spatele acestei găuri. Asta este convingerea mea şi o spun cu toată onestitatea.
Atât timp cât, pe baza aceleaşi legi, două entităţi ale statului, cum este Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radio, şi-au desfăşurat activitatea, o entitate cum este TVR-ul se află în pragul colapsului, pentru că nu mai există bani aproape nici pentru salarii, cu datorii imense, şi Societatea Română de Radio care, în mod onest – şi aici discut de management – de-a lungul timpului a reuşit să facă performanţă si să-şi păstreze o audienţă de invidiat pentru orice corporaţie media.
Realizator: Dar privind situaţia financiară, la un moment dat se plângea TVR că nu poate plăti salariile în luna februarie. Între timp ştiţi să se fi rezolvat această chestiune sau se amână sine die?
Dan Cristian Popescu: Eu nu am auzit să se fi rezolvat această problemă. Cum bine spunea domnul deputat, Societatea… sau aş completa ce spunea domnul Tomac, Societatea de Televiziune este deja, după toate regulile economiei de piaţă, este deja în colaps. Este menţinută în viaţă doar de faptul că, prin statut, nu poate intra în insolvenţă. E un artificiu legal, care ţine societatea în viaţă, dar după toate regulile, societatea nu mai poate funcţiona într-o economie normală.
Realizator: Nu poate intra în insolvenţă pentru că nu o lasă legea de funcţionare în momentul de faţă. Şi atunci, care dintre variante, care ar trebui să fie soluţia? – pentru că problemele de aici au pornit, de la criza financiară la TVR. Există şi alte variante care sunt vehiculate: să fie transformate cele două instiuţii în regie autonomă. Ce ar însemna acest lucru, spre exemplu?
Dan Cristian Popescu: Repet, criza financiară este un efect, nu este o cauză. Cauzele pleacă de la managementul prost, politizat, nu cel făcut pe criteriile de competenţă, de oameni aduşi să conducă instituţia de către partide de la partide, nu în baza unei selecţii corecte, pe criterii de performanţă. Acestea sunt cauzele reale; restul sunt efecte. Astăzi, situaţia este, aşa cum am spus, dincolo de cazul unui faliment sau unui colaps economic, cum vrem să-l numim. Situaţia trebuie analizată de când au început pierderile, văzut cei care sunt responsabili de aceste lucruri, căutat să se recupereze anumiţi bani, dacă se mai poate, şi reorganizată societatea din temelii, lăsată să se manifeste doar pe criterii de competenţă în condiţii de piaţă. Pentru că, pe lângă rolul de informare, de educare, cel al unei societăţi publice, trebuie să reziste şi în piaţa media, trebuie să aibă programe calitative, trebuie să aibă ştiri corecte şi bine făcute pentru a rezista în piaţa media. Cum este exemplul de aici. De cele mai multe ori, îmi cer scuze că vă întrerup… trebuie remarcat că Radio România Actualităţi se comportă foarte bine în piaţa media, este lider de audienţă pe acest segment şi are profit. Deci nu legea a împiedicat TVR-ul să aibă profit şi să aibă audienţă. Şi Radio România Actualităţi şi Societatea Română de Televiziune…
Realizator: …..şi SRTV funcţionează pe baza Legii 41.
Dan Cristian Popescu: Este aceeaşi lege, deci vedem că dacă a fost un management bun, s-a putut face performanţă, dacă a fost un management politizat, nu s-a făcut performanţă. Este un exemplu foarte clar.
Realizator: Şi atunci de la ce fapte obiective, domnule Tomac, ar trebui să se pornească, dacă ar trebui ceva îndreptat în lege?
Eugen Tomac: În mod sigur trebuie analizat cu foarte multă seriozitate ceea ce trebuie îmbunătăţit în lege. Nu intru aici în chestiuni ce ţin de procedură, dar ceea ce mi se pare mie extrem de important, ca Parlamentul, Televiziunea Română, specialiştii cei mai buni pe care-i avem din managementul presei să se aşeze la aceeaşi masă, nu în plină campanie electorală, nu în viteză, nu cu uşile închise, o o dezbatere transparentă şi onestă. 2. Cred şi mi se pare halucinant cum se încearcă transferul responsabilităţii de la un şef la altul pe care l-a avut Televiziunea publică. Au existat oameni care şi-au asumat nişte contracte, şi-au asumat o linie de coordonare şi de desfăşurare a activităţii în această instituţie, care a produs acest prejudiciu uriaş. Deci nu e cineva, aşa, într-o ceaţă totală, a luat o decizie împotriva unei instituţii foarte importante.
Eu nu vreau să se închidă TVR, vreau să fie salvată, dar vreau ca şi cei care au produs aceste prejudicii să răspundă. 2 – Parlamentul are o mare vină, pentru că a închis ochii; atât Comisia de cultură, dar şi o altă comisie importantă care avizează rapoartele instituţiei în SRTV – şi aici mă refer la Comisia de buget-finanţe. Şi aşa cum anunţa acum o lună de zile procurorul şef DNA, că dacă va primi o solicitare, o sesizare, se va interesa de soarta TVR, cred că acolo e o chestiune care ţine nu doar de management, ci trebuie văzut dacă nu s-au întâmplat şi alte lucruri mult mai grave ce ţin de încălcarea legii.
Realizator: Este alături de noi, prin telefon, deputatul PSD Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Bună ziua!
Florin Iordache: Sărut mâna, doamnă!
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult! Întrebarea este dacă în momentul de faţă există posibilitatea unei analize calme şi fără grabă a modificării Legii 41/1994, care guvernează funcţionarea SRR şi SRTV.
Florin Iordache: Fără îndoială, da. Toată lumea, partidele politice – n-am văzut intervenţiile colegilor mei, dar toate partidele politice şi colegii cu care am discutat – îşi doresc să găsim o rezolvare la problema Televiziunii. Toată lumea îşi doreşte să avem o televiziune naţională, toată lumea îşi doreşte o modificare a legii. Cred că săptămâna viitoare acea propunere vizavi de preşedintele director al SRTV să fie votată de către parlament, şi probabil că luni la prânz va fi un vot pe propunerea pe care a făcut-o Consiliul de Administraţie, dar nu cred că rezolvăm aşa problema. Deci, au mai fost numiţi şefi – fie că i-a numit parlamentul direct, fie că i-au numit Birourile Permanente, fie că au venit din partea Consiliului de Administraţie -, dar totuşi, vedeţi dvs, problemele în ultimii 6-7 ani s-au perpetuat, datoria a crescut. Deci, sunt două chestiuni: pe de-o parte, parlamentul trebuie să-şi asume în acest moment să numească un director general săptămâna viitoare, şi cred că toate partidele îşi doresc asta; să ne aşezăm la masă, indiferent de partidul politic din care facem parte, şi să găsim o rezolvare şi o modificare a legii. Pentru că s-a văzut în ultima perioadă că, chiar dacă avem o lege, problemele au continuat şi nu s-a rezolvat nimic, adică datoria chiar a crescut; cred că a fost şi o problemă de management, cred că este şi o chestiune care vizează o datorie istorică… Pe de-o parte, trebuie să se implice şi guvernul, să vedem dacă acea chestiune care vizează datoriile istorice poate fi rezolvată. Deci, din punctul meu de vedere, cu calm, cu înţelepciune, în perioada următoare clar trebuie modificată legea.
Realizator: Dar de la ce fapte obiective, sau de la ce constatări ar trebui să se pornească pentru a analiza felul în care să fie modificată această lege?
Florin Iordache: Dvs vedeţi, din punctul meu de vedere, chestiunea în felul următor: s-a demonstrat că legea, aşa cum este, în condiţiile în care preşedintele sau directorul general este numit de Consiliul de Administraţie şi vedem că este o vină colectivă – vină colectivă care nu rezolvă problema, pentru că, până la urmă, sunt două chestiuni: datoria istorică – şi dacă cineva a încălcat legea, am auzit ceva mai devreme, normal că organele statului trebuie să-şi facă datoria dacă sunt încălcări de lege. Dar noi nu avem o soluţie, adică ce facem de-aici încolo! Adică, chiar dacă pornim de la zero, ne dă cineva certitudinea că de-aici încolo nu vor mai fi datorii? Nu cumva peste trei ani, în viitorul parlament, vom ajunge iar la nişte datorii, şi constatăm că de fapt nu funcţionează? Adică de ce la Radio, pe aceeaşi lege, s-a demonstrat că, cu un management zic eu bun în ultima perioadă, acolo nu sunt datorii şi funcţionează, pe când la Televiziune, pe aceeaşi lege, datoriile nici măcar nu s-au stopat, s-au mărit. Repet, care e soluţia, până la urmă? De asta vă spun: cred că partidele politice trebuie să stea la masă, să vedem ce şi unde trebuie modificat.
Realizator: Dacă, aşadar, sunt două exemple de funcţionare diferită sub guvernarea aceleiaşi legi, se poate pune problema modificării statutului celor două societăţi, nu ştiu, transformării lor în altfel de instituţii, regie autonomă sau altceva, lucruri vehiculate în ultima vreme.
Florin Iordache: Sigur, sigur s-au vehiculat fără îndoială. Important este să găsim soluţia. Adică părerea mea personală este, săptămâna viitoare – Consiliul de Administraţie ne-a propus un director – probabil că va fi validat de către Parlament, dar întrebarea care persistă: rezolvăm problema? Vor scădea datoriile sau măcar nu vor mai creşte datoriile? Că până la urmă, aici este o chestiune de lege, pe de-o parte, şi de management pe de altă parte, pentru că dacă avem, sub imperiul aceleiaşi legi, două societăţi care funcţionează diferit, iată că e ceva care, până la urmă, e ceva care nu e în regulă.
Realizator: Dacă nu e în regulă, vă întreb şi îi întreb şi pe domnul deputat Dan Cristian Popescu şi pe domnul Eugen Tomac, este problema faptului că există un Consiliu de Administraţie şi nu se ştie cine îşi asumă răspunderea pentru semnarea unor acte? Domnule Iordache, vă rog.
Florin Iordache: Păi nu, lăsaţi şi colegii mei. Dar eu cred că vina aşa, colectivă, adică dacă avem un consiliu şi o mutăm către consiliu şi, de fapt, nu răspunde nimeni, până la urmă, cine vine cu soluţia? De aceea ştiţi că a existat în dezbatere o problemă, adică să separăm cumva managementul de consiliu, adică să fie cineva care totuşi să controleze… Deci săptămâna viitoare ştiţi, consiliul a propus şi Parlamentul va valida un director general. E în regulă formula asta sau ar trebui cumva să meargă şi să se aleagă cumva diferit şi cineva să aibă posibilitatea de control, pentru că dumneavoastră spuneaţi ceva mai devreme că există nişte rapoarte. La Parlament aici vin anual. Păi dacă venim la anul şi constatăm că deja au crescut datoriile sau lucrurile nu sunt în regulă, după un an de zile cred că e deja prea târziu. Eu cred că analiza asta trebuie făcută lunar şi să fie cineva responsabil de această chestiune, respectiv Consiliul de Administraţie sau cineva să şi-o asume, repet, prin lege.
Realizator: Domnule Tomac, aceeaşi întrebare, vă rog.
Eugen Tomac: Da, eu cred că lucrurile trebuie făcute temeinic, nu pripit, exact aşa cum se încearcă în clipa de faţă. Doi – şi domnul Iordache ştie foarte bine acest lucru – comisiile parlamentare îşi desfăşoară activitatea în fiecare săptămână. Deci în orice clipă, întregul Consiliu de Administraţie al Radioului sau Televiziunii poate fi convocat la comisie şi solicitate explicaţii pentru orice disfuncţionalitate în interiorul instituţiei. Deci toată această dispută legată de răspunderea colectivă nu este decât un con de fum, aşa, pentru a ascunde lipsa de responsabilitate. Ori cred că şi în clipa de faţă şi până în prezent, Consiliul de Administraţie, împreună cu preşedintele director general, au avut mandat şi în răspundere tot ceea ce ţine de desfăşurarea activităţii. Plus există directori de canal, oameni care îşi asumă managementul postului pe care îl gestionează şi tot ceea ce ţine de cheltuirea resurselor. Deci nu se poate ca aceste găuri de sute de milioane să apară aşa şi pur şi simplu să nu existe niciun responsabil. Eu cred în continuare cu tărie că acolo unde s-a încălcat legea trebuie să intervină DNA-ul şi să răspundă cei care au crezut că pot face aceste lucruri, dacă ele s-au întâmplat, şi oricum, cred că o mare parte din vină o poartă şi Comisia de cultură şi Comisia de buget, pentru că până la această oră, pur şi simplu, a spus că există o problemă, dar nu a venit cu o soluţie.
Realizator: Ne scrie un ascultător şi întrebarea este foarte bună: „Este posibil oare un audit financiar?”
Dan Cristian Popescu: Exact acest lucru voiam să-l propun, pentru că vedem propunerea PSD de a crea o funcţie în plus. Nu cred că aceasta este soluţia de a pune pe lângă Consiliul de Administraţie şi un director general, numit probabil tot politic de cei care au majoritate în acel consiliu. Eu cred că trebuie analizată activitatea consiliilor de administraţie din ultimii 10-15 ani, de când au început să fie pierderi în fiecare an, şi mă refer la pierderi adiţionale în fiecare an, deci nu sunt toate mostenite din mandat în mandat.
Fiecare membru al Consiliului de Administraţie, propus de, nu contează cine, partide, Preşedinţie, Guvern, trebuie să răspundă, pentru că aceşti oameni au încasat bani, foarte mulţi bani, lunar, în timp ce societatea pe care o administrau avea pierderi, ceea ce într-o societate normală de piaţă nu este corect ca tu să generezi pierderi şi să încasezi bani. Toţi aceşti oameni trebuie să răspundă în nume personal pentru banii pe care i-au luat şi pentru activitatea pe care au depus-o sau n-au depus-o, sau au depus-o prost. Deci, o comisie de audit este necesară şi trebuie făcută cu persoane de specialitate. E un lucru pe care – fac o paranteză – şi eu mi l-am propus. Eu candidez pentru Primăria Sectorului 2 şi văzând ce se întâmplă acolo am propus ca primul lucru pe care o să-l fac ca primar este să reanalizez toate dosarele de retrocedare făcute în Sectorul 2; ştim că fostul primar este anchetat şi arestat preventiv pentru o presupusă mită de patru milioane de euro, pentru o retrocedare suspectă. Sunt sute de dosare de retrocedare în Sectorul 2 şi mi-e frică că sunt mult mai multe cazuri de acelaşi tip. Deci, e o situaţie similară, poate şi cu alte instituţii, unde ani de zile nu s-a controlat, s-a mers pe încredere, şi anumite găşti, pot să le spun, au acţionat la liber, făcând ce i-a tăiat capul. Revenind la TVR, am tot văzut în presă, de-a lungul anilor, achiziţii suspecte, filme cumpărate cu mai mulţi bani decât ar fi fost normal, maşini cumpărate că nu erau destui şoferi şi multe altele. Deci, primul pas, trebuie analizată activitatea foarte clar. Cei care au fost în consiliile de administraţie trebuie să răspundă pentru ce au făcut acolo, pentru că au luat bani. Şi, pentru viitor, fac un apel şi sper ca cei care propun membri în viitoarele consilii de administraţie să propună oameni competenţi în primul rând, nu oameni de partid sau doar pe criterii de apartenenţă la un partid. Şi, iarăşi am o propunere care cred că are sens, ca membrii consiliului de administraţie să nu primească niciun ban dacă societatea nu face profit pe exerciţiul lor financiar. Dacă în anul 2016…
Realizator: Şi ce le-aţi spune celor care au votat împotriva unei decizii sau a alteia, din consiliul de administraţie zice: „domnule, eu am fost împotrivă”.
Dan Cristian Popescu: Nu, da, dacă a fost împotrivă şi este consemnat, îl felicităm pe acel om că a avut coloană vertebrală şi nu s-a lăsat prins în…
Realizator: Domnule deputat Tomac, există două noţiuni aici, una este aceea de management prost, pentru că a ales nişte soluţii proaste şi alta este de contracte să spunem stranii, dubioase, cele despre care se vorbea atunci când s-a pus problema chemării DNA.
Eugen Tomac: Aici este problema şi continui ceea ce domnul Popescu mai devreme spunea, legat de grupurile de interese mai mult sau mai puţin vizibile. Şi acest lucru îl avem nu numai în jurul TVR-ului, ele roiesc, dacă vreţi, în jurul mai multor instituţii. Nu întâmplător asta este o realitate pe care o simţim şi în administraţia publică locală, că ne aflăm în precampanie şi vedem că foarte mulţi aleşi locali, nu mai dau exemplu în Bucureşti, nu mai avem aproape niciun primar în funcţie, inclusiv la sectorul 1 unde eu candidez. E o realitate şi cred că aici lucrurile trebuiesc privite cu foarte multă responsabilitate de toţi decidenţii politici. Oamenii care intră în lumea politică astăzi trebuie să plece de la premisa că totul trebuie făcut cu onestitate şi foarte multă transparenţă. Noi ne asumăm un rol de a decide în numele cetăţenilor şi nicidecum să privim totul prim prisma intereselor pe care la un moment dat anumiţi cetăţeni le pot genera sau le pot urmări în preajma partidelor. Deci, cred că această schimbare reală trebuie făcută plecând de la această premisă. Doi, cred cu tărie că nu întâmplător aceste lucruri s-au întâmplat şi nu e vorba doar de management prost, ci de interese foarte mari. Şi aici cred că este rolul instituţiilor statului să verifice dacă s-a încălcat legea sau nu, pentru că eu refuz să cred că două comisii ale Parlamentului – Comisia de Cultură şi Comisia de Buget – puteau pur şi simplu, fără să facă nimic, să treacă cu vederea ceea ce se întâmplă până în prezent la Televiziunea Publică.
Realizator: Revin cu acea constatare, rapoartele TVR au fost respinse de mai multe ori în ultimii ani. Consiliile de administraţie au fost schimbate ca urmare a acestui vot negativ din partea Parlamentului.
Dan Cristian Popescu: De fapt, este singura variantă în care pot fi schimbaţi membrii consiliilor de administraţie, doar prin votul negattiv la acest raport.
Comisiile de cultură nu pot schimba, pe parcursul anului, membrii. Doar la final, atunci când se vine cu raportul, dacă nu se votează raportul în plen, atunci, toți…
Eugen Tomac: Iertați-mă, dar nu cvreau să par un om naiv! Fac parte din lumea politică, știu exact ce-nseamnă imixtiunea politicului. TVR-ul, din păcate, a fost excesiv politizat. Ăsta este și motivul pentru care, până la această oră, nimeni nu a răspuns pentru gaura imensă, de peste 200 de milioane de auro și, până la această oră, nu se-ncearcă o soluționare onestă a situației, ci, pur și simplu, se-ncearcă într-un ritm alert, fără un impact real, din punctul meu de vedere, să se acopere această problemă. Cred că oamenii din televiziunea publică n-au avut nicio vină, trebuie să-și păstreze locul de muncă, iar Televiziunea să-și recapete rolul de instituție care se ocupă și de educație, și de cultură, și de tot ceea ce ține de identitate, promovarea minorităților ș.a.m.d. și, nicidecum, să devină o portavoce a unui partid sau altul, care are mai multe voturi în Parlament.
Realizator: Este, alături de noi, prin telefon, senatorul Haralambie Vochițoiu, liderul grupului parlamentar UNPR. Bună ziua!
Haralambie Vochițoiu: Sărut mâinile! Bună ziua, tuturor!
Realizator: Vă mulțumesc foarte mult! Întrebarea este, dacă vi se pare că există posibilitatea unei analize calme și fără grabă a felului în care trebuie modificată – dacă trebuie modificată – Legea ce guvernează societățile de radio și televiziune.
Haralambie Vochițoiu: Păi, eu cred că așa trebuie abordată problema; cu clam și mai ales în dialog direct cu sindicatul și cu oamenii care lucrează acolo. În primul rând, vreau să fac o observație de principiu. Așa cum dumneavoastră, cei de la Radio, ați reușit să nu aveți datorii și să funcționați, eu cred că și cei din Televiziune, dacă ar fi fost lăsați de către partidele politice care au guvernat – toate cele mari, care se cred consacrate; pentru că nu putem vorbi de un singur partid, aici /…/ încearcă să facă asta cred că greșește – dacă ar fi fost lăsați oamenii din Televiziune, eu cred că ar fi știut să-și facă datoria. Și ar fi știut să-și facă datoria bine, astfel încât să nu acumuleze asemenea datorii. În schimb, ceea ce se dorește prin legea aceasta, care acum este în dezbatere, noi am analizat-o foarte bine și nu cred că o s-o susținem, pentru că ea generează noi sinecuri, noi joburi foarte bine plătite, care nu se justifică, deocamdată. Radiodifuziunea și-a făcut datoria și trebuie păstrată ca atare, și trebuie încurajată, iar Televiziunea trebuie /…/ separat și găsit soluțiile /…/ în dialog cu oamenii de acolo./sdm2
Şi într-adevăr, sunt de acord cu cineva care a vorbit înaintea mea…
Realizator: Cu domnul deputat Tomac.
Haralambie Vochiţoiu: Aşa, domnul deputat Tomac, că a fost politizată excesiv.
Realizator: Eu, da, asta, când toată lumea foloseşte acest termen de politizare excesivă, dar cum s-a concretizat?
Haralambie Vochiţoiu: Păi, tot prin parlamentari s-a făcut, prin Parlament s-a făcut acest lucru.
Realizator: Adică ce se întâmpla?
Haralambie Vochiţoiu: Numirea unor oameni obedienţi partidului care la un moment dat… sau coaliţiei care. la un moment dat. a condus Parlamentul.
Realizator: Şi în ce consta ascultarea? Adică obedienţa? Făceau sau nu făceau ce?
Haralambie Vochiţoiu: Promovau anumite interese sau nu promovau anumite interese, făceau anumite angajări, fără a… nu pe meritocraţie, ci pe apartenenţa la un partid sau altul, şi lucruri de genul acesta, pentru că dacă ar fi fost meritocraţie, nu s-ar fi ajuns aici.
Realizator: Revin la domnul Florin Iordache, deputat al Partidului Social Democrat şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Mă auziţi?
Florin Iordache: Da, doamnă, vă rog!
Realizator: Sunteţi de acord cu această constatare că a existat o politizare şi cu ce înseamnă conţinutul acestei politizări?
Florin Iordache: Nu, fără îndoială nu. Aici s-au spus foarte multe lucruri la dumneavoastră, s-a discutat şi de alegeri locale, s-a discutat şi de altceva. Din punctul meu de vedere e clar că trebuie să ajungem la lege. Legea s-a constatat că aşa cum este are anumite imperfecţiuni. Până la urmă, Consiliul de Administraţie este numit de Parlament, şi aici din punctul meu de vedere, partidele îşi încheie menirea în momentul în care numesc Consiliul de Administraţie. Dacă s-a demonstrat că această numire a Consiliului de Administraţie de către partide, nu e în regulă, atunci haideţi să vedem ce soluţii ar fi. O soluţie ar fi ca directorul, ca Preşedintele Director General să fie cumva delimitat, să nu fie din cadrul Consiliului, ca acel director general să fie sub controlul Consiliului de Administraţie. Aceasta e o soluţie! Care este vina partidelor politice că au numit un consiliu de administraţie şi acesta văd că nu răspunde? Poate aşa ar trebui trecut în lege. Domnule, atâta timp cât Consiliul de Administraţie are pierderi, şi tu gestionezi o societate care e în continuare pe pierdere, eu cred că Consiliul de Administraţie, aceşti oameni ar fi mult mai responsabili. Dacă trecem în lege sancţiuni pentru membrii Consiliului de Administraţie, fiţi convinsă că a doua zi, aceşti oameni vor fi mult mai atenţi la deciziile pe care le aprobă, pentru că până la urmă, asta face Consiliul de Administraţie, aprobă nişte decizii şi dacă ei ştiu că nu-i va trage nimeni la răspundere pentru aceste decizii, le iau cu ochii închişi, se duc acolo, iau salariile şi, cu asta, basta.
Realizator: Deci, până acum nu exista niciun mecanism de a răspunde pentru o decizie managerială luată incorect? Dar nu incorect, ci interesat!
Florin Iordache: Doamnă, eu vă spun ceva: atâta timp cât /la/ Consiliul de Administraţie nu trecem că este şi responsabil, şi membrii CA răspund în solidar pentru deciziile pe care le iau… O să vedeţi dvs că vor fi mult mai responsabili aceşti oameni! De-asta spun că ar trebui cumva găsite împreună nişte soluţii: separarea preşedintelui de Consiliul de Administraţie, să ştie şi acest preşedinte că îl controlează cineva. Vii o dată pe an la parlament şi parlamentul ce constată? Constată că ai în continuare pierderi, că nu funcţionează bine şi demite Consiliul – asta poate să facă parlamentul. Organele de anchetă, pe bună dreptate, îşi fac treaba, dar asta durează – ancheta ş.a.m.d. Care e soluţia? De-asta vă spun eu că trebuie să stăm la masă şi să găsim o soluţie viabilă, nu aşa, să dăm vina pe partide. Partidele numesc nişte oameni, dar nu partidele îi chestionează pe aceşti oameni cum îşi fac ei treaba.
Eugen Tomac: Domnule, vicepreşedinte, PSD are majoritatea atât în Cameră cât şi în Senat. Vreau să ştiu şi eu, dacă puteţi să ne răspundeţi la această întrebare: de câte ori parlamentul, prin reprezentanţii săi, respectiv Comisia de cultură, a convocat Consiliul de Administraţie şi a cerut explicaţii pe tot ceea ce ţine de aceste derapaje care există? Că nu se poate doar o singură dată să vii în plenul parlamentului, să-ţi prezinţi raportul şi să fie respins sau adoptat, ci pur şi simplu există acest instrument procedural prin care o comisie poate convoca, ori de câte ori doreşte, un Consiliu de Administraţie care se află în coordonarea parlamentului, cum ar veni. De câte ori a fost convocată conducerea TVR la Camera Deputaţilor, de exemplu?
Florin Iordache: Sunt şedinţe comune, stimate coleg. Comisiile comune – atât comisiile de cultură, cât şi comisiile de buget – de mai multe ori au convocat Consiliul de Administraţie. Dar asta nu înseamnă că au şi găsit soluţia, asta vă spun! Au convocat, au stat de vorbă, au văzut că nu funcţionează, şi cu asta, basta! Au făcut un proces verbal şi cel mult au venit în faţa plenului şi am demis Consiliul de Administraţie. Dar care e soluţia? Ce facem mai departe? Nu cred că doar constatăm că nu funcţionează şi… ce facem? E o chestiune care trebuie neapărat trecută în lege, cu anumite responsabilităţi.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult! Este alături de noi, prin telefon, şi deputatul Marton Arpad, vicepreşedinte al Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor. Bună ziua! Vă mulţumesc foarte mult!
Marton Arpad: Bună ziua!
Realizator: S-a mai cristalizat ceva în legătură cu constatările obiective de la care ar trebui să pornească modificarea eventuală a unei legi privind Radioul şi Televiziunea?
Marton Arpad: Întotdeauna există această boală în această ţară: când ceva nu merge, legea e de vină. Nu întotdeauna este aşa! Radiodifuziunea merge cu aceeaşi lege. De ce? N-are probleme financiare, are de altă natură. Era o perioadă când, ştiţi, Televiziunea funcţiona bine. Există un instrument destul de clar în mâna parlamentului – pentru că, trebuie să ştiţi, în conformitate cu prevederile constituţionale, această instituţie, ca şi Radiodifuziunea, e sub control parlamentar. Prevederea din lege – la vremea respectivă iarăşi criticată de unii – este aceea că, dacă acel Consiliu de Administraţie nu funcţionează bine, oricând poate fi demis. Deci, oricând poate cere un raport Comisia, şi dacă acel raport este respins, este demisă conducerea.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult! Punem punct aici ediţiei noastre.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 7 aprilie
* * * * *
