Revolta opiniei publice faţă de dezvăluirile aduse de Panama Papers dă un nou avânt campaniei decidenţilor politici împotriva evaziunii fiscale şi a tranzacţiilor ilegale, scriu ziarele lumii. Politicienii merg pe urmele lui David Cameron şi fac striptease fiscal, titrează Diario de Noticias. Companiile multinaţionale ar trebui să publice informaţii detaliate privind profiturile şi taxele înregistrate în paradisuri fiscale, propune Comisia Europeană, anunţă EUObserver, estimând că practica multor corporaţii de a folosi paradisurile fiscale privează bugetele statelor membre ale UE cu până la 70 de miliarde de euro pe an. Totuşi, au apărut şi voci critice, notează Europe Online Magazine. Asociaţia BusinessEurope a criticat planul, argumentând că ar pune companiile care operează în UE într-un dezanvantaj concurenţial. Proiectul Parlamentului European vizând protejarea companiilor europene de spionajul economic şi industrial va fi dezbătut astăzi, la Strasbourg, şi probabil votat cu o largă majoritate, crede Le Monde. Parlamentul European a solicitat, la rândul său, lansarea unei investigaţii speciale a aranjamentelor fiscale făcute de cei menţionaţi de Panama Papers, scrie European Voice. Indignaţi de ultimele dezvăluiri despre averile unor politicieni vizaţi de scandalul Panama Papers, peste 4.000 de britanici sunt aşteptaţi la demonstraţii anti-austeritate şi anti-guvernamentale, programate pentru acest weekend, în centrul Londrei, în Trafalgar Square, informează The Independent.
Oficialii finanţelor lumii, de la FMI, Banca Mondială şi G20, care se vor reuni la Washington, de joi până sâmbătă, se confruntă cu un peisaaj sumbru: la opt ani de la izbucnirea crizei financiare, economia globală rămâne fragilă, existând riscul unei noi recesiuni, avertizează revista Time. FMI şi-a redus prognoza de creştere pentru majoritatea regiunilor şi pentru economia globală, ca întreg. FMI estimează o creştere globală de 3,2% în acest an, faţă de previziunea de 3,4% din ianuarie. Există şi temeri legate de volatilitatea pieţelor financiare, criza refugiaţilor, violenţele din Orientul Mjilociu şi riscul ieşirii Marii Britanii din UE, adaugă Time. Totuşi, FMI estimează o creştere de 2% a economiei UE, în 2016, şi de 2,1% în 2017, subliniază EUObserver. În clasamentul PIB-ului ca paritate a puterii de cumpărare, China se află în fruntea clasamentului FMI, cu 17,1% din PIB-ul mondial, urmată de SUA, cu 15,8%, Spania cu 3,4%, Rusia, cu 3,3%, Brazilia, cu 2,8%, Marea Britanie, cu 2,4%, Franţa cu 2,3% din PIB-ul mondial, scrie Le Figaro.
Premierul italian Matteo Renzi efectuează o vizită de două zile la Teheran, fiind primul oficial italian care vizitează Iranul, din 2001, şi primul lider din UE care ajunge în republica islamică după încheierea acordului nuclear care a pus capăt embargoului, scrie La Stampa. «Italia este un prieten valoros al Iranului”, a asigurat Renzi. Iranul şi Italia au semnat şapte acorduri de cooperare, care vor apropia cele două ţări în domeniile energiei, industriei, economiei, turismului şi culturii, adaugă Tehran Times. “Italia era cel mai mare partener comercial al Iranului din UE, înainte de impunerea sancţiunilor, şi dorim reluarea acestui rol”, a subliniat preşedintele Hassan Rouhani, la conferinţa de presă comună. Şi reprezentantul UE pentru politica externă, Federica Mogherini, împreună cu şapte comisari europeni, urmează să viziteze Iranul, adaugă ziarul de la Teheran.
Emisarul ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, a calificat drept cruciale noile negocieri care se deschid azi, la Geneva, pentru identificarea unei soluţii la criză, anunţă Le Monde. Niciodată până acum nu au discutat în jurul aceleiaşi mese reprezentanţii regimului de la Damasc şi cei ai opoziţiei, precizează ziarul francez. Damascul speră să îşi consolideze poziţia printr-o victorie decisivă asupra oraşului Alep, şi să zădărnicească astfel tratativele privind tranziţia politică, opinează Stratfor.
Cristina Zaharia
