Presa ştiinţifică românească este poate cea mai vulnerabilă în faţa fenomenului globalizării.. Foarte mulţi dintre jurnaliştii şi cercetătorii români din domeniu aleg să se exprime într-o limbă monedă de schimb, engleza – a observant academicianul Eugen Simion, în cuvântul de deschidere a Congresului internaţional de istorie a presei, ediţia a IX-a, cu tema “Tradiţii ale presei ştiinţifice”, care se desfăşoară în perioada, 14-16 aprilie, la Timişoara.
Presa literară a dispărut aproape complet din România. Totodată, jurnalismul generalist s-a schimbat. Nu mai există cultură în presa din România. Ce fel de ţară construim astfel? – s-a mai întrebat Eugen Simion. De asemenea, figura jurnalistului s-a modificat. În prezent, jurnalistul a ajuns un procuror sau un analist politic care s-a mutat la televizor şi nu mai este omul de condei, cu o mare deschidere culturală. Acest tip de presă promovează o cultură a insecurităţii personale şi a eşecului. Trebuie să depăşim aceste lucruri şi să cultivăm, în presa noastră, o cultură a dialogului, a toleranţei, a valorilor româneşti şi europene – a conchis academicianul.
Această întâlnire anuală a academicienilor, jurnaliştilor, profesorilor şi cercetătorilor în istoria presei este dedicată în acest an unei importante aniversări a culturii noastre naţionale: 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române şi 65 de ani de la înfiinţarea filialei bănăţene a Academiei.
RADOR – 15 aprilie
