Vizita Papei Francisc în Insula grecească Lesbos este în continuare analizată de presa internaţională. Papa s-a întors la Vatican cu trei familii de refugiaţi sirieni, titrează „The New York Times”. „Corriere della Sera” salută gestul Suveranului Pontif, iar „L’Unità” crede că este nevoie de un miracol şi de un plan Marshall pentru rezolvarea crizei refugiaţilor. În timpul scurtei vizite în Grecia, Papa Francisc, Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului şi Arhiepiscopul Atenei, Ieronim al II-lea, au semnat o declaraţie comună în care se cere „un consens internaţional mai amplu şi un program susţinut de asistenţă”, citează „Panorama”. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a informat că 6.021 de migranţi au traversat marea spre Europa, de marţea trecută, majoritatea sosind în Italia, şi numai 174 ajungând în Grecia, scrie EUObserver.
În Belgia, peste 10.000 de persoane reprezentând mai mult de 160 de organizaţii au participat, ieri, la un marş împotriva terorii şi a urii, la Bruxelles, fluturând drapelul naţional şi flori, cu un apel la solidaritate, anunţă „La Libre Belgique”. În acelaşi timp, secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a anunţat că va discuta cu comandanţii militari în vederea identificării unor căi suplimentare prin care SUA să intensifice lupta împotriva ISIS în Irak şi Siria, incluzând mai multe atacuri aeriene, atacuri cibernetice şi trupe terestre, consemnează „Business Insider”. Pentagonul a afirmat că se află circa 3.400 de militari americani în zonă deja. Ashton Carter a asigurat că preşedintele Barack Obama şi alţi lideri americani vor încuraja ţările din Golf, cu ocazia summit-ului SUA – Consiliul de Cooperate al Golfului, din Arabia Saudită, să contribuie economic la efortul de reconstrucţie în zonă, după înfrângerea ISIS, adaugă „Business Insider”.
NATO şi Rusia îşi consolidează prezenţa în Marea Baltică. În ajunul unei întâlniri NATO – Rusia, pe 20 aprilie, la Bruxelles, pentru prima dată în aproape doi ani, într-o încercare de a dezgheţa relaţia din ce în ce mai tensionată, ministrul polonez de Externe a declarat că Rusia lui Vladimir Putin este o „ameninţare existenţială” mai periculoasă decât Statul Islamic, ca urmare a tensiunilor în creştere din Marea Baltică, citează „International Business Times”. Witold Waszczykowski a făcut comentariile după ce două avioane de atac ruseşti SU-24 au efectuat „atacuri simulate” deasupra navei de război americane USS Donald Cook. Însă Ministerul rus al Apărării a respins acuzaţiile ca fiind inexacte, adaugă „Russia Today”.
Reprezentanţii Germaniei şi Statelor Unite, care au participat la conferinţa Globsec de la Bratislava, au afirmat că nu vor fi construite noi baze NATO în Polonia, anunţă „Stratfor”. Participanţii la conferinţă au făcut trimitere la considerente de ordin tactic şi politic, scrie EUobserver. „Vom sprijini o prezenţă mai mare, dar fără baze”, a spus James Townsend, reprezentantul Pentagonului, citat de „Rzeczpospolita”. „Nu se pune problema bazelor permanente, ci a unei mişcări mai înţelepte”, a afirmat ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, adaugă ziarul polonez.
Premierului israelian Benjamin Netanyahu se va întâlni, joi, la Moscova, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, anunţă presa israeliană. Pe agenda discuţiilor sunt relaţiile bilaterale şi problemele presante din regiune, anticipează „Jerusalem Post”.
Este a doua întâlnire între cei doi lideri, în ultimele luni, şi vine în contextul relatărilor conform cărora Iranul ar fi acceptat transporturi de sisteme de rachete S-300 din Rusia, în urma acordului semnat între cele două ţări, anul trecut, aminteşte „Jerusalem Post”.
Cei mai mari producători de petrol din lume s-au reunit la Doha, Qatar, pentru a examina un acord de îngheţare a producţiei, în vederea stăvilirii scăderii preţurilor, scrie „Financial Times”. Summit-ul include membrii OPEC şi nemembri, ca Rusia şi Mexic, care reprezintă 70% din producţia globală de petrol, adaugă „Russia Today”. Însă decizia Iranului de a nu participa a diminuat şansele unui acord, crede „The Wall Street Journal”. Saudiţii, ruşii şi alţii pledează pentru o plafonare a producţiei, până la creşterea preţurilor, care au scăzut radical în ultimii patru ani. Iranul nu este de acord şi este decis să profite de ridicarea sancţiunilor internaţionale, pentru a accesa pieţele pe care le-a pierdut, crede „The Wall Street Journal”.
(Autor: Cristina Zaharia – RADOR)
