Reflectând diversitatea lumii în care trăim, presa internaţională relatează despre numeroasele probleme cu care se confruntă planeta. Regăsim printre temele tratate de publicaţii străine şi câteva informaţii despre vizita pe care o face preşedintele Ucrainei în România. Agenţia rusă Ria Novosti notează că Petro Poroşenko intenţionează „să discute (la Bucureşti) o serie de probleme privind cooperarea bilaterală, precum şi din sfera securităţii internaţionale”. Institutul pentru politici mondiale din Ucraina apreciază că „vizita lui Poroşenko la Bucureşti nu este mai puţin importantă decât cea efectuată de Iohannis la Kiev, la începutul anului trecut, deoarece în Ucraina are loc o regândire a relaţiilor cu România”. „Dacă anterior România era percepută ca al doilea pericol pentru integritatea teritorială a Ucrainei, după Rusia”, explică în continuare site-ul institutului ucrainean, „acum, în cercurile guvernamentale, politice şi de experţi din Ucraina se constată că partea ucraineană are mai mult de câştigat din prietenia cu România, decât din zvonurile privind o posibilă ameninţare din partea Bucureştiului”. Vizita şefului statului ucrainean în capitala română intervine după „sfârşitul crizei parlamentare şi guvernamentale de la Kiev”, după cum scrie publicaţia ucraineană Korrespondent, cu menţiunea că astfel au fost „deblocate negocierile pentru obţinerea sprijinului financiar din partea Occidentului”. Deocamdată, Kievul obţine din partea Uniunii Europene recunoaşterea faptului că a întrunit toate criteriile tehnice necesare pentru ca cetăţenii ucraineni să poată călători fără viză în blocul comunitar, informează EUobserver. Cu menţiunea că pentru a intra în vigoare, această măsură trebuie susţinută politic de o majoritate considerabilă a statelor membre UE.
Ucraina s-a aflat de altfel şi în centrul discuţiilor Consiliului NATO-Rusia, care s-a întrunit la Bruxelles după o pauză de doi ani, determinată de anexarea Crimeii de către Moscova, după cum rezumă New York Times. Cu concluzia că „dacă Occidentul şi Rusia rămân pe poziţii potrivnice în privinţa estului Ucrainei, unde peste 9.000 de oameni au fost ucişi în luptele cu separatiştii, despre care NATO crede că beneficiază de sprijin de la Moscova, întâlnirea a fost totuşi un semn că există disponibilitate pentru îmbunătăţirea relaţiilor”, reliefează cotidianul new-yorkez. Le Monde remarcă un „dezgheţ glacial între NATO şi Rusia”. Iar Nezavisimaia Gazeta notează că întrunirea „trezeşte temeri Lituaniei, neliniştită că obiectivul Moscovei ar fi putut fi descurajarea aliaţilor” în legătură cu amplasarea de noi forţe în Europa de Est. Pe moment, Rusia pare mai interesată de frontul din Siria, unde „îşi mută artileria în nordul ţării”, după cum relatează Wall Street Journal, care apreciază că este posibil ca „Moscova şi guvernul Assad să pregătească o întoarcere la ostilităţile de proporţii, o dată cu compromiterea armistiţiului”. Mai ales că, după cum constată La Stampa, „negocierile de la Geneva, pentru instaurarea păcii în Siria, au eşuat”. Presa internaţională comentează şi vizita pe care preşedintele american o face în Orientul Mijlociu. „Obama vizitează Arabia Saudită pentru prima dată după acordul cu Iranul”, titrează El Pais din Spania. Publicaţia madrilenă punctează că „majoritatea observatorilor pun pe seama rivalităţii dintre Riad şi Teheran agravarea conflictelor din Irak şi Siria”. Iar Washington Post notează că „vizita lui Obama în Arabia Saudită este umbrită” de „documentele aflate la dispoziţia Congresului, care ar putea sugera posibilitatea ca saudiţii să fi jucat un rol în atacurile de la 11 septembrie 2001”. O altă temă prezentă în paginile multor jurnale din lumea întreagă este raportul întocmit de organizaţia Reporteri fără frontiere. „Libertatea presei în lume s-a degradat în 2015”, apreciază Le Figaro, care publică un interviu cu secretarul general al organizaţiei Reporteri fără frontiere.
Citat de Le Figaro, Christophe Deloire consideră că această depreciere este o „formă de paranoia împotriva exerciţiului legitim al jurnalismului” manifestată de foarte mulţi lideri ai lumii. În fine, presa britanică are şi un motiv de sărbătoare: Regina Elisabeta a II-a împlineşte 90 de ani. „Monarhul britanic cu cea mai lungă domnie s-a întâlnit cu poştaşul cu cea mai lungă carieră, de 53 de ani şi cinci luni, la începutul festivităţilor dedicate Zilei Reginei, care coincid cu a 500-a aniversare a Royal Mail”, scrie The Telegraph.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
