Agenda politică şi de securitate globală se află în centrul atenţiei presei internaţionale. Teme precum consiliul NATO-Rusia, acordul UE-Turcia pe tema refugiaţilor sau deplasările încărcate de semnificaţie ale preşedintelui american în Arabia Saudită şi apoi Marea Britanie reţin în mod particular atenţia jurnaliştilor. Sub titlul „Rusia şi NATO se acuză reciproc”, EUobserver scrie, citându-l pe şeful Alianţei Nord-Atlantice, că „discuţiile NATO-Rusia s-au încheiat cu un profund dezacord cu privire la Ucraina şi la hărţuirea de către Rusia a activelor NATO”. De cealaltă parte, ambasadorul Rusiei la NATO s-a plâns de existenţa instructorilor militari ai NATO în Ucraina şi a arătat că prezenţa navei americane USS Donald Cook în apropierea enclavei ruseşti Kaliningrad echivalează cu o „presiune militară”. Despre relaţiile încordate dintre cele două blocuri scrie şi The New York Times, care arată că „Rusia îşi întăreşte flota de submarine iar tensiunile cu SUA sunt în creştere”. Potrivit articolului, patrulele ruseşti din Marea Mediterană, nordul Atlanticului sau de lângă Scoţia „demonstrează în modul cel mai grăitor interesul retrezit al preşedintelui Putin faţă de războiul submarin, guvernul său cheltuind miliarde de dolari pentru noi tipuri de submarine de atac”. Tensiuni crescânde se înregistrează şi între Uniunea Europeană şi Turcia, în plan politic de această dată. Anunţat cu mult entuziasm în urmă cu o lună, acordul dintre cele două părţi pe tema crizei refugiaţilor ajunge acum să ofere mai multe prilejuri de acuzaţii reciproce şi de neîncredere, arată ziarul Habertürk sub titlul „Turcia face presiuni în timp ce Europa este precaută”. În acest context, Ankara avertizează că în cazul în care nu sunt anulate până în luna iunie vizele pentru turcii care călătoresc în UE, acordul va fi suspendat. În continuarea ideii, publicaţia Financial Times notează că „Franţa, Germania şi alte state membre ale Uniunii Europene care se feresc să ajungă în vizorul criticilor din cauza crizei refugiaţilor” au început să caute modalităţi de a face mai digerabile din punct de vedere politic promisiunile făcute Turciei. Din această ţară presa mai reţine că Tribunalul Suprem a respins condamnarea a 274 de persoane, printre care lideri militari, politicieni şi ziarişti, acuzate că au complotat în urmă cu peste zece ani în vederea răsturnării guvernului condus atunci de actualul preşedinte, Recep Tayyip Erdogan. Ziarul turc Hürriyet scrie că tribunalul a decis că nu există suficiente date pentru a confirma existenţa presupusei organizaţii teroriste Ergenekon, incriminată în proces. Volatilitatea relaţiilor dintre Vest şi Est este subliniată de Diario de Noticias, care scrie că „guvernul saudit îl primeşte pe Obama într-o atmosferă de răceală”. Vorbind despre vizita preşedintelui american în Arabia Saudită, publicaţia amintită comentează că „relaţia dintre Washington şi Riad trece printr-un moment marcat de suspiciuni reciproce” şi argumentează că „sosirea preşedintelui Barack Obama la Riad nu a fost prezentată în direct la televiziunea saudită şi nu au fost anunate noi acorduri în sfera economică şi în cea de securitate, cum obişnuieşte să se întâmple cu prilejul unor vizite de acest gen”. Iar „singurul punct de convergenţă între liderul american şi regele Salman se referă la combaterea influenţei Iranului în regiunea Golfului şi la ameninţarea reprezentată de ISIS”, mai arată ziarul portughez. După deplasarea în Orientul Mijlociu, Obama face o vizită şi în Marea Britanie, urmărind să transmită un mesaj de susţinere pentru rămânerea acestei ţări în Uniunea Europeană. The Guardian notează că „Fiind aliatul cel mai îndreptăţit să avertizeze ţara că prosperitatea şi influenţa ei se vor reduce ireversibil în afara UE, Barack Obama va adresa Regatului Unit un apel calm, dar ferm în sprijinul rămânerii sale în Uniune”. Polonezii de la Rzeczpospolita subliniază că „America salvează din nou Europa”, arătând că „Obama se teme de dezmembrarea Uniunii. Pentru a o preveni, face o vizită la Londra şi Berlin” cu puţin timp înaintea referendumului britanic. Despre votare scrie intens şi presa bulgară, în contextul în care acest drept democratic devine o obligaţie prevăzută legal în această ţară. Ziarul bulgăresc Trud scrie că deputaţii au decis ca votul să devină obligatoriu, în urma unor dezbateri-maraton de câteva ore. Despre un alt fel de maraton scrie The Guardian, care informează că a început lungul drum al flăcării olimpice dinspre Grecia către Brazilia, ţară care găzduieşte Jocurile Olimpice 2016. „Oganizatorii speră că întrecerile sportive vor deturna atenţia de la tulburările politice şi financiare ale Braziliei”, comentează The Guardian.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
