În perioada 25-26 aprilie 2016, la Beijing a avut loc Conferinţa Radio-Asia, organizată de Asia-Pacific Broadcasting Union (ABU) şi găzduită de Radioul Naţional Chinez. Tema din acest an a conferinţei este „Haideţi să vorbim despre radio”, eveniment care a adus alături peste 300 de profesionişti eminenţi din industria radio – radiodifuzori, reprezentanţi ai instituţiilor de reglementare a audiovizualului, dezvoltatori de conţinut, academicieni şi alţi jucători din industria de profil. Participanţii sunt atât din zona Asia-Pacific, cât şi din Europa, Statele Unite şi Orientul Mijlociu. Radio România, prin Preşedintele-Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, a participat la evenimentul de la Beijing. Preşedintele-Director General Ovidiu Miculescu a susţinut o prezentare în cadrul sesiunilor conferinţei, tema fiind „Ascultând şi citind – două căi spre îndeplinirea misiunii publice”. Sesiunea de dezbateri a fost condusă de Fayyaz Sheheryar, Director General All India Radio.
Fayyaz Sheheryar: Doamnelor şi domnilor suntem onoraţi să avem una dintre remarcantele personalităţi din mass-media aici, pe domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte-Director General al Radio România. Aceasta nu este singura virtute a acestei personalităţi. Domnul Miculescu este cunoscut în lumea întreagă pentru /…/ televiziune în cea mai modernă manifestare a sa. Un subiect deosebit, care a fost discutat /…/ care este o dimensiune puternică şi /…/ care este radioul şi cărţile, cum pot merge cele două lucruri împreună pentru a deveni un instrument de diseminare în rândul audienţei. El operează în Europa şi în realităţile din Europa, în realităţile din Asia… Expertiza domniei sale este în domeniul managementului de televiziune şi de radio, management de producţie, producţii de radio, producţii de ştiri, marketinge audio-video, transmisiuni radio şi reţele de televiziune, relaţii publice şi comunicare. Domnia sa este specialist în domeniul planul de frecvenţe digitale – DVBT, precum şi în cercetare media audiovizuală – IMAS. A publicat lucrarea „Televiziunile de nişă din România”, a primit premiul MCTI pentru sprijinirea businessului de tehnologie a informaţiei în mediul audiovizual şi a obţinut, de asemenea, Premiul Uniunii Cineaştilor din România pentru imagine şi film documentar în 1991 şi 1993. Este membru al Uniunii Cineaştilor din România. Această personalitate remarcabilă ne va împărtăşi din experienţa sa, deci dorim să aflăm cât mai multe şi este o onoare foarte mare să îl avem aici, printre noi. Mulţumesc.
Ovidiu Miculescu: Mulţumesc. A fost drum lung din România până la Beijing, dar sunt printre prieteni şi printre colegi. Şi, desigur, din România parvine un semnal spre India, Hong Kong, China sau… Kuala Lumpur, domnule Mottaghi, în mai puţin de o secundă. Aşadar, suntem împreună şi vă mulţumesc pentru această ocazie. Aş vrea să spun câteva cuvinte despre a asculta şi a citi, pentru că un serviciu public, un serviciu public de presă trebuie să ţină cont de implicaţiile culturale – şi vom căuta o cale, vom încerca şi vom dezvolta foarte mult pe acest drum. În primul rând, aş dori să transmit tututor celor de aici cele mai calde urări şi bucuria de a participa la Radio-Asia Conference. Târgul Gaudeamus este singurul eveniment literar din lume organizat de către un radioul public, şi el a devenit un puternic brand, reprezentând cel mai important eveniment de pe piaţa editorială din România în termeni de audienţă, expozanţi şi public, conţinut, interconectare şi afaceri. Este vorba despre un dialog între carte şi radio, dialog care s-a dezvoltat de-a lungul a 22 ediţii, care a produs nu doar evenimente importante din Bucureşti în fiecare noiembrie, ci şi un şir de târguri de carte în toată ţara: în Craiova, Cluj, Timişoara, oraşe universitare ale României, într-un format original, prin târguri ale cărţii itinerante, precum Caravana Gaudeamus. Este vorba despre o serie de târguri ale cărţii, organizate în câteva dintre marile oraşe ale României, care au şi staţii regionale Radio România. Proiecte legate de acest târg şi care se desfăşoară pe parcursul anului, ajungând la apogeu în timpul Târgului Gaudeamus, sunt: „Cărţile se întorc acasă” – campanie naţională pentru donaţii de carte din partea publicului, care este destinată bibliotecilor publice din România; Concursul Naţional de Lectură „Mircea Nedelciu”, o competiţie de lectură, comunicare şi creativitate pentru tinerii de liceu din anii terminali. Invitaţi de nota 10: Olimpicii României – proiect menit să aducă în prim-plan valoarea şi rezultatele competitive ale educaţiei româneşti. Aflat la cea de-a 23-a ediţie a sa, Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus a depăşit cadrul unui simplu târg de carte, devenind unul dintre cele zece mari târguri de carte din Europa şi cel mai important din România, eveniment care aduce alături autori consacraţi, reeditări, figuri proeminente ale societăţii literare internaţionale, manuscrise şi viitoare best-selle-uri.
Dar de ce, v-aţi putea întreba, un radio organizează un târg de carte? Cum poate fi productivă şi rentabilă angajarea noastră într-o asemenea strădanie? Ei bine, ce este interesant legat de acest proiect este faptul că a început ca un mic eveniment de PR, în 1994, care să marcheze aniversarea Radio România, pe 1 noiembrie. Era după numai câţiva ani de la momentul 1989, iar piaţa de carte din România a experimentat o dezvoltare spectaculară, dar mai degrabă haotică, pentru că evenimentele care să reglementeze piaţa erau o noutate. A fost un lucru neaşteptat să devină ceea ce este astăzi, dar am avut instrumentele şi energia necesare pentru a face acest lucru – şi l-am făcut. Radio România era atunci, aşa cum este şi astăzi, una dintre cele mai credibile instituţii din România, care a cofirmat şi este respectată de specialişti din domeniul cultural, precum şi de către publicul general. A avut capacitatea, logistica şi resursele umane să ducă la îndeplinire o asemenea misiune complexă. Primele patru ediţii ale târgului au fost organizate în foaierul Sălii de Concerte „Mihail Jora”. Astăzi, organizarea Târgului Gaudeamus este un efort corporat. O echipă dedicată, sprijinită de alte departamente ale Radio România, la toate nivelele necesare – editorial, tehnic, economic. Ca serviciu public, neimplicat direct în domeniul editorial, ar fi trebuit să fie un partener echidistant. Susţinerea şi promovarea culturii scrise a reprezentat întotdeauna un obiectiv major al Radioului public, iar organizarea târgului de carte nu înseamnă decât o extensie a acestei misiuni off-air. În ultimul rând, dar nu cel de pe urmă, a citi şi a asculta radioul, aşa cum încă o fac, reprezintă o compatibilitate de necontestat, ca să nu mai spun despre statutul similar şi provocările cu care se confruntă în prezent în era noii prese vizuale. Primele patru ediţii au creat experienţa unei atmosfere unice, calde şi feerice, care conferea sentimentul că te afli printre prieteni, în intimitatea foaierelor Sălii Radio. Cu toate acestea, spaţiul s-a dovedit curând a fi unul insuficient pentru a reflecta o piaţă de carte în plină dezvoltare – deci, a fost nevoie de decizii. Mutându-se în Romexpo în 1998, un spaţiu cu mult mai mare decât cel precedent, târgul s-a dezvoltat de atunci constant atât în dimensiune, cât şi în conţinut. Ocupând primul loc pe piaţa naţională de carte, ediţiile mai recente s-au concentrat pe alte două obiective complementare: a internaţionaliza şi a profesionaliza. Tradiţia invitaţilor de onoare a fost introdusă în 2010. Până acum, târgul a urat bun venit următoarelor ţări: în 2010, Delegaţia Wallonie-Bruxelles din Belgia; în 2011 a fost Italia, în 2012 a fost în Republica Moldova, în 2013 grupul ţărilor nordice – Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia, în 2014 Federaţia Rusă, în 2015 GADIF – Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România. În acest an, vom fi onoraţi să urăm bun venit Chinei, în calitate de invitat de onoare al ediţiei Târgului Gaudeamus din 2016! Programul invitaţilor de onoare a deschis, de asemenea, oportunităţi de cooperare între Radio România şi radiodifuzorii publici din ţara-invitat de onoare. În plus, sunt studiouri de radio pregătite în fiecare an, unde jurnaliştii au acces la tot echipamentul necesar pentru a face transmisiuni în direct, sau chiar şi duplex, generând astfel un conţinut de calitate on-air şi online. Târgul reprezintă o excelentă oportunitate pentru jurnalişti,
Astăzi, Gaudeamus a fost timp de 22 de ani un actor activ pe piaţa de carte, cu 90 de târguri organizate în Bucureşti prin Caravana Gaudeamus, cu peste patru milioane de vizitatori şi peste zece mii de evenimente. Gaudeamus reprezintă o poartă pentru piaţa editorială românească, el asigură oportunitatea pentru zona publică şi profesională românească, care ajung să cunoască şi să colaboreze cu editori, agenţi şi scriitori din străinătate. În acelaşi timp, este locul unde profesioniştii străini pot găsi tot ceea ce este mai reprezentativ şi valoros în cultura scrisă din România. Deşi nu s-a desfăşurat pe o piaţă de carte consolidată şi matură, Gaudeamus este catalogat de profesionişti ca fiind printre primele zece târguri de carte din Europa, în ce priveşte audienţa şi numărul evenimentelor legate de acesta. Încă o dată, sunt extrem de mândru că am oportunitatea să prezint acest proiect, care este unic. Din câte ştiu, misiunea publică este în toată lumea aceeaşi: vă rog, acordaţi atenţie, în content-ul dumneavoastră, culturii, educaţiei, pentru că, dacă noi, ca serviciu public, nu facem acest lucru, rezultatele le vom vedea anul viitor, deci este foarte, foarte important să menţinem, să investim, să creăm evenimente în acest domeniu, cultură şi educaţie. Mulţumesc foarte mult şi vă prezint un scurt clip despre Târgul Gaudeamus. Mulţumesc încă o dată.
Fayyaz Sheheryar: Mulţumesc, domnule Miculescu. Sunt sigur că domnul Miculescu va fi fericit să limpezească eventuale dubii /…/. Dacă sunt întrebări, vă rog să ridicaţi mâna şi să adresaţi întrebarea. Se pare că nu sunt întrebări. Am eu, totuşi, o întrebare. În cadrul discuţiilor şi dincolo de această frumoasă prezentare, am discutat un punct /…/ atunci când radioul este terestru este vulnerabil, este un deficit de credibilitate. Doriţi să elaboraţi?
Ovidiu Miculescu: Aceasta este o întrebare /…/ cred că acum se înregistrează o dezvoltare spectaculoasă în era digitală şi on-line, pentru că toate mediile şi serviciile departamentale nu numai din Europa, dar şi de aici sunt uimite, dar trebuie să facem ceva pentru a crea aplicaţii, pentru a fi în era digitală. După părerea mea, este extrem de important să nu uităm că avem „armele” noastre în această competiţie – nu luptă, ci competiţie. Foarte mulţi doresc să se adapteze şi să se profesionalizeze la instrumentele profesionale online şi uită despre „armele” noastre. Cel mai important argument este conţinutul. Haideţi să utilizăm, atunci, aceste „arme” în digital şi în online, dar să nu uităm de conţinut. Am văzut un studiu recent şi era o diferenţă între lumea digitală şi radio, în termeni de credibilitate. Cu siguranţă, segmentul digital şi cel online au un volum imens de consumatori. Toată lumea este conectată în mediile online, dar, în termeni de credibilitate, radioul se situează la aproape 85%, iar credibilitatea segmentului online este mai mică de 30%. Să folosim, deci, ceea ce avem foarte puternic şi să nu renunţăm la content, pentru că există… online-ul şi tânăra generaţie. Cred că avem o obsesie: toată lumea vorbeşte despre online, digital şi despre cum putem ajunge la generaţia mai tânără. Prieteni, să ne întoarcem la conţinut, şi apoi folosiţi instrumentele lor digitale pentru a livra acest conţinut. Sunteţi mulţumiţi?
Fayyaz Sheheryar: Mulţumesc. Atunci când au demarat comunitaţiile prin satelit şi a „plouat” cu informaţie peste pământ, dezbaterea era: viitorul cărţii este în pericol. Astăzi, însă, după cum spus foarte clar, cartea are un viitor.
Ovidiu Miculescu: Vreau să vă spun ceva: când am venit în Radio, organizaţia mi-a explicat că, de fapt, cultură înseamnă să pierzi bani; educaţie înseamnă să pierzi bani. După trei ani, Gaudeamus este un eveniment major, şi înregistrează profit. Deci, este posibil să facem educaţie, cultură şi radio publice. În acest târg de carte, care, repet, este unul dintre primele zece din Europa, 70-75% dintre participanţi sunt tineri care se întorc spre cărţi în această eră digitală. Cred că trebuie să ne gândim puţin. Bătrân nu înseamnă deja mort. Trebuie să susţinem însă, să sprijinim, să lucrăm în această direcţie, chiar dacă generaţia tânără citeşte de pe tablete, dar să îi împingem către carte, pentru că este esenţa a ceea ce facem. Să edităm şi să furnizăm cultură este, repet, una dintre cele mai importante laturi ale misiunii noastre publice, în orice mod posibil: online, offline, off-air, on-air. Împingeţi tinerii către consumul de cultură şi educaţie!
*******
Cea de-a doua zi a celei de-a 11-a Conferinţei Radio Asia a început cu sesiunea „Radioul în mişcare”. Discuţiile s-au axat pe modul în care este valorificat conţinutul pentru a atrage publicul care utilizează platforme şi dispozitive mobile, pentru a consuma producţiile radioului. „Acest segment al publicului oferă o mare oportunitate pentru radiodifuzori pentru a crea un conţinut mai atractiv şi mai participativ, în timp ce radioul devine jucător multimedia pe calea undelor, pe Internet, şi care oferă conţinut video şi de text cu radioul digital”, a declarat moderatorul Steve Ahern, manager la Ahern Media&Training. Vorbitorii au subliniat necesitatea de a menţine relevanţa radioului în viitor, prin adaptarea conţinutului. Rhys Holleran, Director Executiv Media din Australia, a vorbit despre lecţiile de învăţat dintr-o reţea de radio în dezvoltare şi a adăugat că radioul are toate caracteristicile de care are nevoie consumatorul în mişcare, şi că va continua să evolueze.
Yuko Asano, de la NHK, Japonia, a dat exemple concrete excelente despre modul în care publicul poate fi implicat prin vot de popularitate. Ea a explicat modul în care, de obicei, tinerii care accesează un website de radio numai pentru a-şi exprima opinia, într-o competiţie populară, mai târziu au devenit noi ascultători. Prezentarea a conţinut clipuri de divertisment din competiţia reală.
Prezentarea domnului Huang Xin, Director General Adjunct la Jiangsu Broadcasting Corporation, Republica China, a fost o relatare detaliată a convergenţei între radioul tradiţional şi noile mijloace de comunicare, menite să sporească accesibilitatea radioului. El crede că, drept rezultat al interacţiunii dintre radio şi Internet, radioul va rămâne relevant în era digitală, păstrându-şi, în acelaşi timp, farmecul său unic.
Yoon Seok Oh de la KBS, Coreea de Sud, a atras atenţia audienţei asupra faptului că radioul are nevoie de o nouă strategie în cadrul pregătirii pentru era digitală.
Shanthi Bhaghirathan de la Capital Maharaja Organisation, Sri Lanka, a spus că radioul, pur şi simplu, a căpătat o nouă formă, devenind mai mic, mai ieftin, mai mobil şi mai fascinant.
Următoarea sesiune s-a axat pe serviciul public de radio ca instrument major în procesul de dezvoltare şi schimbare socială, în multe părţi ale lumii. Acest lucru a fost, de asemenea, laitmotivul vorbitorilor care s-au axat pe rolul radioului public în educaţie, sănătate, mediu şi dezvoltarea comunităţii. Tian Yuhong, vicepreşedintele Radio China Internaţional, a declarat că acestea sunt cele mai bune şi, totodată, cele mai rele vremuri pentru posturile publice de radio, tocmai date fiind provocările cu care se confruntă în era digitală. El a adăugat că, în timp ce publicul se bucură de un număr tot mai mare de opţiuni de calitate, radiodifuzorii publici se confruntă cu o concurenţă sporită. Modul de a aborda această problemă este de diversificare a conţinutului şi platformelor radioului. Cel mai important lucru este acela că profesioniştii de radio ar trebui să îşi schimbe în mod constant mentalitatea şi să fie mereu la curent cu vremurile, a conchis el.
Un exemplu interesant privind o abordare netradiţională a utilizării radioului pentru a promova cultura a fost adus de Preşedintele-Director General Radio România, Ovidiu Miculescu. El a vorbit în detaliu despre Târgul de Carte Gaudeamus, o iniţiativă a Radio România, care de mult timp nu numai că încurajează tinerii să citească, dar a şi atras noi ascultători ai radioului. Domnul Miculescu a adăugat că educaţia, cultura şi radioul public nu înseamnă neapărat şi pierdere financiară.
Fayyaz Sheheryar, Directorul General al All India Radio a făcut o analiză detaliată a diferenţelor dintre radioul public şi cel comercial. El a vorbit şi despre istoria radioului public din India.
Ultima sesiune a Conferinţei Radio Asia s-a concentrat asupra unor studii de caz şi a unor exemple practice de noi strategii necesare pentru crearea de conţinut, marketing şi venituri din publicitate în radio. Vorbitorii le-au expus participanţilor metodele folosite de staţiile comerciale mai mici şi de radiodifuzorii la nivel naţional pentru a rămâne în faţa concurenţei.
Concertul de Gală al Festivalului Muzicii, ediţia a 4-a, organizat de ABU, a avut loc în Sala de Concerte a Radioului Naţional din China.
http://www.abu.org.my/Latest_News-@-An_Audience_on_the_move_and_the_Future_of_Public_Radio.aspx)
