30 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, procesul LuxLeaks, alegerile primare americane, dar şi echilibrul tot mai precar dintre marile puteri sunt în continuare teme urmărite cu atenţie de presa internaţională.
„S-au împlinit 30 de ani de la explozia centralei nucleare de la Cernobîl, care a răspândit în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive şi a provocat zeci de mii de victime”, rezumă agenţia de presă ucraineană Unian. Les Echos din Franţa constată că „umbra Cernobîlului planează asupra expansiunii internaţionale a energiei nucleare”. „În materie de politici de securitate nucleară, catastrofa a dus nu doar la întărirea rolului Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice, ci şi la crearea Asociaţiei Mondiale a Utilizatorilor de Centrale”, iar „sub această dublă autoritate controalele au devenit mai stricte pentru cele 400 de reactoare care se află astăzi în exploatare în lumea întreagă”, subliniază cotidianul francez. Totuşi, un alt cotidian din Hexagon, Le Monde notează că „după Cernobîl nu a avut loc o creştere a siguranţei centralelor nucleare” şi „a fost nevoie de catastrofa de la Fukushima, pentru a vedea începutul dezangajării în domeniul nuclear”. Din Le Soir aflăm că din 2017 la Cernobîl va deveni funcţional un nou sarcofag gigantic, care va rezista 100 de ani. Totuşi, Der Spiegel se întreabă dacă „radiaţiile sunt chiar atât de nocive cum credeam”. Căci, menţionează cotidianul german, la 30 de ani de la dezastru, „încă nu este clar dacă s-a înregistrat o creştere a cazurilor de cancer în zonă, după accident”. Presa franceză şi nu numai se ocupă şi de un accident de altă natură, care a dus la dezvăluirea modului în care marile firme îşi minimalizează plăţile fiscale. „Franţa îi propune ajutor avertizorului de integritate Antoine Deltour” aflat la originea scandalului LuxLeaks, acuzat că a dat publicităţii documente confidenţiale care evidenţiază practicile fiscale ale firmei PricewaterhouseCoopers, scrie Le Figaro. „Procesul LuxLeaks va fi crucial pentru statutul şi protecţia avertizorilor de integritate şi a jurnaliştilor”, opinează EUobserver. Şi tot din observatorul european aflăm că „liderii Uniunii Europene au convenit menţinerea sancţiunilor aplicate Rusiei, în cazul în care nu încetează războiul din Ucraina”. Nu fără legătură, Statele Unite trimit două avioane F-22 în România, „în apropierea ţărmului Mării Negre şi la un pas de Ucraina, Crimeea şi Rusia”, punctează jurnalul italian La Stampa, cu menţiunea că exerciţiul „sugerează o demonstraţie de forţă a NATO şi aliaţilor săi de la Marea Neagră”, într-un „mesaj adresat Moscovei”. Despre un alt mesaj în domeniul militar relatează presa franceză, care salută încheierea unui contract pentru livrarea a 12 submarine franceze către Australia. Un contract care ar fi justificat de „mediul maritim complicat” din regiune, marcat în special de ascensiunea puterii Chinei, notează Le Monde. Iar Wall Street Journal confirmă: „preşedintele Chinei planifică cea mai amplă restructurare a Armatei Populare, începând din anii 1950 încoace”, un plan care „irită America şi aliaţii săi asiatici şi care ar putea modifica balanţa de forţe globală”. În fine, presa americană şi nu numai este în continuare preocupată de alegerile primare. „Ce are de ascuns dl Trump, dacă nu dă publicităţii veniturile sale fiscale?, se întreabă Washington Post, iar Le Monde pare a avea şi răspunsul. „Donald Trump şi Hillary Clinton dispun de societăţi înregistrate în paradisul fiscal Delaware” – citim în ziarul parizian.
Adriana Buzoianu, RADOR
