Efectele migraţiei, politica economică, dar şi mişcările politice cu semnificaţii pe termen mai lung sunt în atenţia presei internaţionale.
La Stampa anunţă că „Austria pregătește bariera de la Brenner” la graniţa cu Italia, iar Le Monde titrează: „Austria intenţionează să limiteze drastic dreptul de azil”. Este vorba de un proiect de lege care prevede declararea stării de urgenţă în privinţa migraţiei dacă serviciile de stat sunt considerate depăşite, iar iniţiativa apare la câteva zile după ce candidatul extremei drepte, Norbert Hofer, a câştigat primul tur al alegerilor prezidențiale din Austria, mai precizează Le Monde. The Wall Street Journal scrie despre „Avertismentul Vienei cu privire la refugiaţi” şi constată: „Criza migraţiei a revigorat Partidul Libertăţii de extrema dreaptă”. „Costurile politice ale eşecurilor Europei în privinţa refugiaţilor sunt în creştere”, continuă ziarul american şi menţionează că partidul liderului Hofer împărtăşeşte simpatii putiniste cu alte partide europene de extrema dreaptă, cum este Frontul Naţional din Franţa. Ideea pare să se confirme. Marine Le Pen, preşedintele acestui partid, se pronunţă pentru intensificarea dialogului interparlamentar între Rusia şi Franţa, informează Tass. Între timp, autorităţile belgiene l-au extrădat pe Salah Abdeslam, suspect în cazul atacurilor de la Paris, notează Le Figaro, iar Diario Economico avertizează: „Statul Islamic are celule teroriste în Anglia, în Germania şi în Italia”, iar ele s-au folosit de mişcările refugiaţilor care intră zilnic în Europa pentru a se infiltra. Dezacordurile europene urmăresc şi alt plan. Financial Times anunţă că președintele Consiliului European, Donald Tusk, respinge solicitarea premierului elen, Tsipras, de organizare a unui summit european privind pachetul de ajutor pentru Grecia şi adaugă că Atena încearcă să evite falimentul, dar rămâne fără bani cu rapiditate. „Trebuie să evităm o nouă situație de incertitudine pentru Grecia”, a precizat Donald Tusk, iar La Stampa concluzionează: „Germania nu este de acord cu summitul UE şi Grecia va fi pusă din nou cu spatele la zid”. Nici Turcia nu va beneficia de concesii. O spune chiar Înaltul Reprezentant al UE, citată de Dnevnik, referitor la cerinţele privind regimul vizelor. „Trebuie îndeplinite toate cerinţele, nu vor exista excepţii”, a subliniat Mogherini şi a ţinut să precizeze că Turcia este încă departe de a fi membru al UE”. Politica Occidentului în privinţa Rusiei rămâne în atenţia comentatorilor. Nezavisimaia Gazeta se ocupă de mini-summitul NATO de la Hanovra şi reţine că „s-a discutat despre marea ameninţare rusească”, în timp ce Rzeczpospolita subliniază că „Sancţiunile împotriva Rusiei vor fi menţinute până la înapoierea Crimeii”, conform declaraţiei de la Kiev a Victoriei Nuland. Cotidianul polonez consemnează şi declaraţiile şefilor Ministerelor de Extrene şi Apărării din Rusia, care au criticat acţiunile NATO în Europa de Est, apreciind că şedinţa Consiliului NATO-Rusia „nu a adăugat optimism”, iar în sfera securităţii europene a urmat un impas. Privind mai mult către est, „China se pregăteşte pentru operaţiuni militare în lumea întreagă”, titrează Nezavisimaia Gazeta şi este de părere că Imperiul de Mijloc reformează armata după model american. The Wall Street Journal interpretează diferit substratul reformei militare chineze. „Armata Populară de Eliberare, al cărei model fusese armata sovietică, avusese ca scop apărarea Chinei de invazii. Obiectivul care se pune acum este de a transforma armata într-o maşină militară modernă, capabilă să-şi proiecteze forţa departe de frontierele Chinei, de exemplu în Extremul Orient şi în Africa. Acest lucru va însemna sfârşitul epocii izolaţionismului, care a început încă din timpul dinastiei Ming, în secolul al XV-lea”, conchide ziarul american.
Iulia Lăpădat
