De Sfintele Sărbători de Paști tradiția aduce pe masă cele mai gustoase bucate: ouă vopsite, ciorbă de miel, drob, friptură, pască și cozonac. Doamna Livia Nena, biolog cu specializare în nutriție, ne oferă câteva sfaturi despre cum și cât să mâncăm din aceste bucate tradiționale astfel încât sănătatea noastră să nu fie afectată.
Livia Nena, biolog–nutriționist: Persoanelor sănătoase, care nu au anumite afecţiuni, dar pentru care ne dorim să nu aibă probleme în urma mesei de sărbătoare le recomandăm cantităţi moderate din alimentele tradiţionale de Paşte: carne de miel, ouă, drob. Deşi combinaţiile între proteine nu sunt recomandate, de data aceasta, având în vedere că persoana este sănătoasă, poate să facă excepţie de la regulă şi să le combine. Repet, cantitatea este foarte importantă, să fie o cantitate moderată, să nu se ajungă la senzaţia de saţietate.
Reporter: La aceeași masă putem mânca și ouă, și carne de miel?
Livia Nena, biolog-nutriționist: Regulile nutriționale spun clar că la o masă combinația ouă-carne nu este una sănătoasă, dar fiind o masă de sărbătoare, pe care nu o luăm în fiecare zi, putem face o excepție și mânca 1-2 ouă (nu mai mult), 50-100 gr friptură de miel, 50-80 gr drob. Carnea de miel se știe că este greu digerabilă, la fel și oul fiert tare. Dacă mâncăm într-o cantitate rezonabilă, chiar puțin din fiecare, atunci ne putem permite să amestecăm aceste alimente care în nutriție nu sunt compatibile. Aș recomanda combinația cea mai bună posibilă, respectiv proteină cu salate. Deci atât ouăle, cât și carnea pot fi combinate cu salate, verdețuri (ceapă, usturoi, salată verde etc.), legume (dovlecei, vinete, roșii etc.). Deci toate legumele, mai puțin fasolea uscată și mazărea, se pot asocia cu carnea de miel.
Reporter: Putem asocia carnea cu mămăligă, paste sau pâine?
Livia Nena, biolog-nutriționist:.Cea mai proastă combinație și nefericită este carne-făinoase (carne-cartofi, carne-paste făinoase). Aici intră și mămăliga, din păcate. Deci, atenție, sărmăluțe cu mămăligă! Nici aceasta nu este o combinație prea fericită.
Reporter: De ce?
Livia Nena, biolog-nutriționist: Carnea în procesul digestiei necesită sucuri gastrice acide, iar făinoasele necesită sucuri gastrice alcaline! Prin urmare, are loc cel mai nedorit proces: anularea digestiei alimentelor.
Reporter: Câte ouă putem consuma în ziua de Paști?
Livia Nena, biolog-nutriționist: Subiectul acesta este destul de sensibil pentru că depinde căror categorii de persoane ne adresăm: persoanelor sănătoase, care nu prezintă afecțiuni gastrointestinale și hepatobiliare sau persoanelor care au aceste afecțiuni și care sunt direct implicate în problema unui regim adecvat de sărbători. Celor mai puțin avantajați, cei care au problemele respective de sănătate (afecțiuni gastrointestinale, afecțiuni hepatobiliare), le vom recomanda maxim două ouă pe zi în ziua de Paști. Persoanele sănătoase, pot consuma trei ouă, dar numai în ziua respectivă.
Reporter: Dulciurile, cozonacul, pasca, prăjiturile când se pot consuma?
Livia Nena, biolog-nutriționist: Vorbesc acum la modul general. Sunt reguli clare: tot ce fermentează – zahărul, fructele ce conțin fructoză – se manâncă la două ore după ce s-a mâncat masa principală. Deci ar trebui ca fructele sau dulciurile să se constituie într-o gustare.
La masa de Paști, din păcate, după ce terminăm cu drobul, friptura, etc. trecem imediat la felurile dulci și e de nedorit lucrul acesta. Tot ce duce la proces fermentativ duce la balonări, aciditate gastrică, reflux gastroesofagian, greață și multe alte probleme.
Reporter: Alcoolul când poate fi servit și în ce cantitate?
Livia Nena, biolog-nutriționist: Un pahar de vin este acceptat la masă, în timpul mesei bineînțeles. Important este să ne gândim mult la cantitatea alimentelor pe care le consumăm de sărbătoare. Până la urmă contează foarte mult cantitatea. Având în vedere ca la o masă de sărbătoare nu se pot ocoli felurile de mâncare tradiționale, măcar să ținem cont de cantitate. De exemplu: 100 de grame de carne, brânza 50-80 de grame, 1-2 ouă. Legumele și verdețurile, salatele sunt la discreție. Bineînțeles, nu trebuie să existe senzația de sațietate la sfârșitul mesei (acesta este unul din secrete pentru a nu avea probleme de digestie și pentru a nu solicita capacitatea stomacului!)
Reporter: Persoanele care suferă de afecţiuni ale aparatului digestiv pot gusta din produsele tradiționale?
Livia Nena, biolog-nutriționist: Persoanele care au anumite afecţiuni: gastrointestinale, hepato-biliare, cardiace, tensiune arterială etc., dar care sunt într-un stadiu incipient, ce nu presupun o grijă exagerată, atunci cantitatea alimentelor tradiţionale de Paşti va fi una mai micuţă, să zicem jumătate din cantitatea alimentelor recomandată celor sănătoşi.
În cazul celor care au afecțiuni grave – hipertensiune arterială, diabet decompensat, persoane care au uricemie (uree în sânge) – deja există interdicții a acestor alimente tradiționale. Cei care au uricemie nu vor mânca proteine animale cum ar fi ouă, carne de miel, drob, etc. Ei se vor axa pe alimente de tip făinos: cartof, orez, paste, legume, fructe. Cei care au diabet au strict interzis dulciurile (pasca, cozonacul), iar celelalte alimente se vor mânca în limita hidraților de carbon admiși. Persoanele cu hipertensiune arterială vor trebui să evite alimentele sărate, alcoolul, tăriile, care pot crește valorile tensiunii arteriale.
Reporter: Pauzele între mese de cât să fie?
Livia Nena, biolog-nutriționist: De regulă, între mese pauzele sunt de vreo 4-5 ore, iar pauzele acestea pot fi punctate de gustări, respectiv fructe, de exemplu. În cazul meselor de sărbători, mai ales la masa principală când mâncăm pe parcursul mai multor ore, este bine să facem pauze între felurile de mâncare de 10-15 minute.
Interviu realizat de Emilia Radu
Informațiile prezentate în această rubrică au character orientativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate
