Vitamina E, denumită și “vitamina fertilității“, a fost descoperită în germenii de grâu, în 1922. Cercetătorii au observat atunci că această vitamină este esențială pentru reproducerea șobolanilor. Cunoscută altădată sub numele de Factorul X, din 1936 poartă numele de tocoferol sau vitamina E, cuvânt care în limba greacă subliniază rolul său în sistemul de reproducere a animalelor.
Dr. Adriana Tatomirescu, medic specialist igiena alimentației cu competență în apifitoterapie, precizează, în cadrul interviului, formele de vitamina E, ce rol are această vitamină în nutriție și care este doza zilnică recomandată de alfa-tocoferol (vitamina E).
Dr. Adriana Tatomirescu: Vitamina E reprezintă o familie de 8 componente antioxidante: 4 tocoferoli și 4 tocotrienoli, fiecare alfa, beta, gama, delta. Forma alfa-tocoferol se găsește în cantități mari în sânge și țesuturi și este mult superioară față de activitatea celorlalte forme de vitamina E.
Reporter: Ce rol are vitamina E în nutriție?
Dr. Adriana Tatomirescu: Vitamina E este un constituent al membranelor celulare care, în principal, sunt formate din grăsimi sensibile la fenomenul de oxidare. Tocoferolii exercită o acțiune de stabilizare a membranelor celulare prin influențarea vâscozității permeabilității și flexibilității peretelui celular. Protejându-ne celulele, vitamina E ne protejează sistemul imunitar.
Alte roluri:
– Ameliorarea durerii cauzate de artrita reumatoidă: unele studii au dovedit că doze mari de vitamina E (1200 mg/zi) ar putea reduce, în prezența sau absența unui tratament standard, durerile cauzate de artrita reumatoidă.
– Multe studii au examinat legătura dintre vitamina E și factorii cognitivi. Se pare că vitamina E protejează celulele creierului de efectele toxice ale radicalilor liberi. Un consum regulat de legume cu conținut ridicat de vitamina E poate întârzia declinul mental asociat cu îmbătrânire.
– Protecție cardiovasculară: protejează globulele roșii și limitează agregarea trombocitară prevenind astfel formarea de cheaguri și diminuind riscul embolic, mai ales cerebral.
– Îmbunătățește functionalitatea aparatului reproducător atât la femei, cât și la bărbați.
– Puternic antioxidant. Joacă un rol important împotriva îmbătrânirii.
Reporter: Care sunt semnele deficienței de vitamina E?
Dr. Adriana Tatomirescu: Rareori se poate constata deficit de vitamina E, deoarece organismul deține o rezervă importantă în ficat. Cei mai expuși riscului unor deficiențe sunt bebelușii născuți prematur și persoanele cu tulburări de absorbție a grăsimilor (fibroza chistică, boli inflamatorii ale intestinului – boala celiacă sau boala Crohn). Cånd se instalează, carența duce la afectarea globulelor roșii ale sângelui (hemoliza) și la distrugerea nervilor, sterilitate, dereglări menstruale, risc de boli cardiovasculare. Nivelul scăzut de vitamina E a fost pus în legătură cu cancerul de sân și de intestin. Excesul este puțin probabil. Dozele tolerate de organism (1000 mg) sunt de 65 de ori mai mari decât dozele uzuale recomandate și administrate. Studii recente au arătat că această vitamină (din suplimente) creşte riscul de apariţie a cancerului de prostată şi a afecţiunilor cardiace
Reporter: Care este rația zilnică de vitamina E?
Dr. Adriana Tatomirescu: Necesarul mediu zilnic de vitamina E pentru bărbați/femei în vârstă de cel puțin 19 ani este de 15 mg sau 22.4 UI.
Până în anul 2000, doza zilnică recomandată (DZR) de vitamină E a fost de 8 mg/zi la femei şi 10 mg/zi la bărbaţi. După anul 2000, aceasta a fost revizuită în funcţie de vârstă şi starea de sănătate. Chiar dacă a fost revizuită în creştere, mulţi oameni de ştiinţă susţin că aceasta este încă prea mică şi că este valabilă doar pentru prevenirea deficienţei de vitamina E şi nu şi pentru prevenirea afecţiunilor cronice şi îmbunătăţirea stării de sănătate.
Doza zilnică recomandată și doza maximă admisă de alfa-tocoferol:
- Copii 0-6 luni – 4 mg/zi (6 UI/zi);
- Copii 7-12 luni – 5 mg/zi (7.5 UI/zi);
- Copii 1-3 ani – 6 mg/zi (9 UI/zi), doza maximă admisă – 200 mg/zi (300 UI/zi) ;
- Copii 4-8 ani – 7 mg/zi (10.5 UI/zi), doza maximă admisă – 300 mg/zi (450 UI/zi) ;
- Copii 9 – 13 ani – 11 mg/zi (16.5 UI/zi), doza maximă admisă – 600 mg (900 UI/zi) ;
- Bărbăți/Femei/Sarcină 14-18 ani – 15 mg/zi (22.5 UI/zi), doza maximă admisă – 800 mg/zi (1,200 UI/zi) ;
- Alăptare, 14-18 ani – 19 mg/zi (28.5 UI/zi) ;
- Bărbăți/Femei/Sarcină 19+ ani – 15 mg/zi (22.5 UI/zi), doza maximă admisă – 1000 (1500 UI/zi) ;
- Alăptare, 19+ ani – 19 mg/zi (28.5 UI/zi).
Reporter: Care sunt sursele alimentare de vitamina E?
Dr. Adriana Tatomirescu: Sursele de vitamina E sunt:
- Animale: ficat și gălbenuș de ou. Deoarece aceste alimente nu se consumă neaparat zilnic, se recomanda sursele vegetale.
- Vegetale: uleiurile vegetale (măsline, soia, rapiță, porumb, floarea soarelui, cânepă, in), uleiul din germeni de grâu, nuci, migdale, alune, semințe de in, cereale integrale, legume cu frunze verzi închise la culoare, avocado, urzica, frunze de păpădie, lucerna.
Ca și în cazul vitaminei A, grăsimile îmbunătățesc absorbția vitaminei E. De asemenea, ea este sensibilă la lumină şi căldură. Forma de vitamina E d-alfa-tocoferol este cea mai eficientă sursa naturală de vitamina E. Este mai bună decât vitamina E sintetică. Vitamina E sintetică are doar 67% din eficiență celei naturale.
Interviu realizat de Emilia Radu
Informațiile prezentate în aceasta rubrica au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate
