Una dintre moştenirile lăsate de Bătrânul Continent lumii, dacă nu chiar cea mai însemnată, este sistemul democratic. Termenul de „democraţie” a apărut în antichitatea clasică, în gândirea politică şi filosofia greacă, pentru prima dată, la Atena. Atenienii sunt cei care au creat ceea ce este, în general, considerată prima democraţie, în anii 500 î.Hr. Clistene, căruia i-au fost atribuite reformele Constituţiei ateniene şi punerea bazelor unui sistem reprezentativ, este denumit „părintele democraţiei ateniene”, iar Grecia rămâne în istoria lumii ca „leagăn al democraţiei”. În plus, pentru Aristotel, una dintre cele mai importante figuri din gândirea intelectuală, filosofică şi ştiinţifică occidentală, libertatea este principiul fundamental al democraţiei. Tot în Grecia, Arhimede, considerat unul dintre principalii oameni de ştiinţă ai antichităţii, a pus bazele hidrostaticii. Experimente moderne au arătat că Arhimede a proiectat maşini capabile să scoată corăbii din apă şi să le dea foc, folosind un sistem de oglinzi.
Infante al Portugaliei, dar şi geograf, Henric Navigatorul a încurajat şi finanţat, în secolul al XV-lea, construcţia unui nou tip de navă, caravela, folosită în timpul marilor descopriri geografice de exploratorii portughezi Bartolomeu Dias şi Vasco da Gama, dar şi de spaniolul Cristofor Columb.
Viziunea heliocentrică a sistemului solar a fost readusă în atenţie de Nicolaus Copernic, născut în oraşul hanseatic Toruń, iar Galileo Galilei, născut la Pisa, Italia, acceptând teoria coperniciană, a adus o contribuţie imensă în astronomie, revoluţionând-o şi prin categorisirea celor patru sateliţi ai lui Jupiter. Galilei a fost numit „părintele astronomiei observaţionale moderne”. Din Anglia, Isaac Newton a marcat revoluţia ştiinţifică prin descopriri majore în optică, matematică şi fizică. Prin studierea legilor mişcării corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice. Cea mai controversată teorie a erei moderne vine tot din Anglia, de la Charles Darwin, în Originea Speciilor, în 1859. Germanul Max Planck, laureat al Premiului Nobel, este considerat fondatorul mecanicii cuantice.
Un alt german, Johannes Gutenberg, a inventat presa tipografică. Presa cu litere mobile a înlocuit-o pe cea fixă, prima carte tipărită pe scară largă fiind Biblia. Deja în jurul anului 1500, acest tip de prese, care funcţionau în Europa Vestică, produseseră peste 20 de milioane de varii tipărituri. În secolul XVI, volumul ajunsese la 150 – 200 de milioane. Filosoful şi omul de stat englez Francis Bacon scria, la începutul secolului XVII, că tipografia a schimbat „faţa lumii şi starea lucrurilor”. În 1605 a apărut, la Strasbourg, primul ziar, cu titlul „Relation aller Fürnemmen und gedenckwürdigen Historien” (Ralatarea tuturor ştirilor deosebite şi memorabile), considerat de World Association of Newspapers (Asociaţia Mondială a Ziarelor) drept primul ziar din lume. La o distanţă de circa patruzeci de ani, apărea primul cotidian din lume, la Leipzig, cu titlul „Einkommende Zeitungen”. Prima revistă de interes general din lume, The Gentleman’s Magazine, a apărut mai târziu, la Londra, în 1731.
Fraţilor Auguste şi Louis Lumiere le datorează cinefilii bucuria de a-şi vedea peliculele preferate. Cei doi francezi au adus în faţa spectatorilor primul aparat de filmat şi primul aparat de proiecţie cinematografică.
Inventatorul spaniol Jerónimo de Ayanz y Beaumont a obţinut primul brevet pentru o masina cu aburi, în 1606. Englezul Thomas Newcomen a creat prima masina cu abur pentru pompare a apei, iar francezul Nicolas-Joseph Cugnot a realizat un vehicul cu trei roţi propulsat prin forţa aburului. La 1784, James Watt a inventat şi brevetat locomotiva cu abur, iar George Stephenson avea să construiască, în 1814, prima linie ferată, pe care a circulat o locomotivă cu abur. În 1881, inventatorul francez Gustave Trouvé a prezentat la Expoziţia Internaţională de Electricitate de la Paris o maşină cu trei roţi alimentată de electricitate. Prima reţea de transport rapid, metroul londonez (London Underground) şi-a făcut apariţia în 1863. După ce mai mulţi ingineri germani (Gottlieb Daimler, Wilhelm Maybach, Siegfried Marcus) lucraseră la o serie de proiecte, Karl Benz a fost recunoscut ca inventator al automobilului modern. În 1879, Benz a brevetat primul său motor.
La sfârşitul secolului al XVIII-lea de Antoine Lavoisier a demonstrat că tot ceea ce ne înconjoară se compune din elemente chimice, iar Tabloul lui Mendeleev a adus o reprezentare mai completă a relaţiei complexe dintre aceste elemente. În domeniul medical, un scoţian, Alexander Fleming, a descopriet penicilina, în 1928 fiind Laureat al Premiului Nobel. Antibioticul a început să fie folosit pentru tratarea infecţiilor în 1942.
Despre electrostatică, Thales din Milet a lăsat o serie de observaţii, încă din jurul anului 600 î.Hr. Dar electricitatea avea să rămână o simplă curiozitate încă multe veacuri. În 1791, Luigi Galvani a publicat discoperirea bioelectromagneticii. Alessandro Volta a descoprit bateria care îi poartă numele, din straturi alternative de zinc şi cupru. Recunoaşterea electromagnetismului, unitatea fenomenelor electromagnetice li se datorează lui Hans Christian Ørsted şi André-Marie Ampère, în 1819-1820. Englezul Michael Faraday enunţa Legea inducţiei electromagnetice în 1831. După ce secolul XIX înregistrase progrese rapide în materie de producere a electricităţii, ultima parte a sa a asistat la cele mai importante realizări în acest domeniu. În 1887, Heinrich Rudolf Hertz a demonstrat existenţa undelor electromagnetice, prezise deja de Teoria lui James Maxwell, primul care a reuşit să realizeze o emisie şi o recepţie de unde radio; ca un omagiu adus lui, undele electromagnetice se numesc şi unde herziene.
În 1905, Albert Einstein, născut în Germania, a publicat un studiu care a dus la revoluţia cuantică. Einstein, autorul Teoriei Relativităţii, a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1921, şi rămâne figura-cheie a fizicii secolului XX, care a schimbat modul de percepţie a spaţiului şi timpului.
Francezii Joseph-Michel şi Jacques-Étienne Montgolfier au descoperit, la finele secolului XVIII, balonul cu aer cald. În aviaţie, primul zbor efectiv autopropulsat a fost realizat de românul Traian Vuia, în 1906, iar primul zbor oficial autopropulsat, de Alberto Santos-Dumont, în 1906. Henri Coandă este inventatorul aparatului de zbor propulsat de un motor cu reacţie. Precursul mondial al ciberneticii generalizate a fost tot un român, medicul militar Ştefan Odobleja, în onoarea sa fiind înfiinţate colegii în mai multe oraşe din România, dar şi „Academia de Cibernetică din Elveţia”.
Recent, la Geneva, cercetătorii de la acceleratorul de particule Large Hadron Collider (LHC), administrat de Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), au anunţat descoperirea unei noi particule subatomice, numită penta-quarc, prezisă pentru prima dată în 1964, de doi fizicieni – George Zweig şi Murray Gell Mann. Astăzi, la CERN, printre circa zece mii de cercetători din întreaga lume, zeci de români contribuie la experimente de neimaginat nu cu mult timp în urmă.
Cristina Zaharia
