În fiecare an, la 9 mai este marcată Ziua Europei însă acum „mai rămâne ceva de sărbătorit?” se întreabă retoric The New York Times, arătând că Uniunea se confruntă în acest moment cu mai multe provocări decât oricând. Cele mai importante şase dintre acestea – arată publicaţia – ar fi perspectiva ieşirii Marii Britanii din Uniune, haosul politic creat de criza refugiaţilor, ascensiunea partidelor de extremă-dreapta, creşterea economică greoaie, o turnură neliberală în Polonia şi Ungaria dar şi o poziţie de forţă a Rusiei. „Rămâne măcar Eurovizionul”, conchide The New York Times şi comentează că „deşi nu este sponsorizat de Uniunea Europeană, evenimentul are încă o influenţă unificatoare asupra unui continent bântuit de fantomele trecutului şi este ceva pentru care mai merită serbată Ziua Europei”. Temerile privind ruperea Uniunii printr-o eventuală ieşire a Marii Britanii sunt amplificate de tendinţe asemănătoare resimţite la francezi şi italieni, după cum arată EUobserver. „Italienii şi francezii spun, într-un sondaj, că vor un referendum privind apartenenţa la UE, în timp ce premierul britanic Cameron se pregăteşte să invoce pericolele „izolaţionismului” şi al doilea război mondial, într-un discurs proeuropean. Ideea unor referendumuri privind statutul de membru al UE devine tot mai atractivă pe tot cuprinsul Continentului”, constată EUobserver. Mai mult, portughezii de la Diario de Noticias vorbesc despre o „Primăvară europeană”, aratând – cităm – că „niciun om cu un dram de luciditate nu va putea nega faptul că următoarele 18 luni vor fi o adevărată cursă existenţială cu obstacole”. În contextul tensiunilor politice crescânde amintite de presa internaţională, cancelarul Austriei Werner Faymann a demisionat, invocând lipsa de sprijin în interiorul partidului său. The Guardian comentează că decizia vine la două săptămâni după ce formaţiunea sa a pierdut primul tur alegerile prezidenţiale, pe fondul ascensiunii partidelor anti-imigraţie. Iar The Wall Street Journal notează că „demisia domnului Faymann este cel mai recent indicator al tulburării politice din Europa, marcată de partide euro-sceptice, anti-imigraţie şi populiste care câştigă susţinere în contextul eforturilor de a gestiona numărul tot mai mare de imigranţi”.
Subiectul refugiaţilor continuă să genereze schimburi de mesaje uneori cu accente dure între Uniunea Europeană şi Turcia, care aşteaptă ca în schimbul acordului de readmisie a emigranţilor ilegali să obţină ridicarea vizelor pentru cetăţenii săi care călătoresc în Uniune. Publicaţia Cumhuriyet din Turcia scrie că „în urma dialogului tensionat dintre Ankara şi Bruxelles au apărut informaţii potrivit cărora acordul de readmisie dintre Turcia şi Uniunea Europeană ar putea fi anulat şi că în locul Turciei, UE ar putea prefera alternativa Greciei”. Pe de altă parte, portalul turcesc de ştiri Haberler reia o declaraţia a preşedintelui Erdoğan pe tema acordului UE-Ankara, arătând că liderul turc şi-a mai atenuat duritatea mesajelor transmise anterior Bruxelles-ului. „După ce vineri a mustrat Uniunea Europeană, acum Erdoğan a transmis mesaje mai atentuate. Cu ocazia Zilei Europei, el a declarat că „Sper ca ridicarea vizelor, în privinţa căreia am căzut de comun acord, să îndepărteze o nemulţumire veche de 50 de ani a Turciei privind menţinerea la porţile Uniunii Europene şi să impulsioneze procesul de aderare”. Până la aderare însă, Turcia are de gestionat şi problema cipriotă, care reapare într-un mesaj adresat de preşedintele Nicos Anastasiades şefului Comisiei Europene. Publicaţa Cyprus Mail scrie că autorităţile de la Nicosia „elaborează mai multe scenarii privind politica pe care o vor urma în cadrul Uniunii privind subiectul liberalizării vizelor pentru cetăţenii turci”. Purtătorul de cuvânt al guvernului cipriot spune că preşedintele Anastasiades insistă asupra necesităţii ca Turcia să îşi îndeplinească obligaţiile privind recunoaşterea statutului Ciprului înainte de liberalizarea vizelor, mai arată Cyprus Mail. Scandalul „Dosarele Panama” revine în actualitate după ce Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie a anunţat publicarea pe internet a întregii baze de date a persoanelor, companiilor sau fundaţiilor care deţin active ascunse în paradisuri fiscale. The Telegraph aminteşte că la originea scandalului se află cele peste 11,5 milioane de documente ale firmei de avocatură panameze Mossack Fonseca, specializată în gestionarea capitalurilor în paradisuri fiscale. Datele publicate au fost selectate astfel încât să nu divulge informaţii precum emailuri sau alte tipuri de corespondenţă, copii ale paşapoartelor şi numere de telefon, mai arată The Telegraph.
Florin Matei – Agenţia de presă RADOR
