Presa internaţională inserează câteva articole despre intrarea în funcţiune a complexului de apărare antirachetă de la baza Deveselu. Ziarele străine îşi îndreaptă atenţia şi asupra tensiunilor care în ultima vreme caracterizează relaţiile Occidentului cu Rusia, dar şi cele apărute recent între Uniunea Europeană şi Turcia. În cadrul turneului său european, asistentul secretarului de stat american Frank Rose va lua parte la ceremonia de confirmare a pregătirii operaţionale a sistemului de apărare antirachetă instalat de Statele Unite la baza militară Deveselu din România, relatează cotidianul bulgar Dnevnik. Acelaşi ziar sofiot menţionează că oficialul american va pleca ulterior în Polonia, pentru a fi prezent la începerea lucrărilor de construcţie a unui complex defensiv similar cu cel din ţara noastră. „După o lungă aşteptare, SUA inaugurează scutul european antirachetă”, titrează New York Times, cu precizarea că „a trecut un deceniu de când Washingtonul a propus ca în Europa să fie amplasat sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice iraniene”. Washington Post reproduce opinia Rusiei, care apreciază că „scutul antirachetă din România încalcă Tratatul forţelor nucleare de rază medie de acţiune”. Citat de mai multe ziare americane, „ministrul rus de externe a declarat că decizia de a instala scutul în România a fost o greşeală şi afectează în mod direct securitatea naţională a Rusiei”. Totuşi, „Statele Unite şi NATO afirmă că scutul are un rol pur defensiv şi în orice caz este neputincios împotriva arsenalului consistent de rachete balistice intercontinentale al Rusiei”, notează la rândul său Globe Gazette. Cu menţiunea că deşi „Kremlinul nu consideră că scutul cu rachete al NATO este o ameninţare pentru forţele sale nucleare în actuala sa configuraţie, se teme că structura coordonată de americani ar putea în cele din urmă să erodeze potenţialul de descurajare al forţelor nucleare ruseşti, pe viitor când va deveni mai puternică”. Die Zeit se întreabă chiar dacă nu cumva Statele Unite şi Rusia s-au angajat într-o nouă cursă a înarmării. Dar din China, agenţia Xinhua apreciază că „nu este cazul să ne temem de un nou război rece între cele două superputeri”. Totuşi, citat de ziarul bulgar Sega, preşedintele turc deplânge prezenţa slabă a Alianţei Nord-Atlantice în Marea Neagră, care potrivit lui Erdogan, se transformă într-un „lac interior al Rusiei”. Turcia nu reuşeşte să se pună de acord nici cu Uniunea Europeană, pe tema condiţiilor prevăzute în acordul privind refugiaţii, constată Financial Times. Căci, „Ankara cere Bruxelles-ului să predea cele 3 miliarde de euro direct guvernului turc, susţinând că banii vor fi folosiţi pentru construirea unor noi şcoli şi spitale necesare unei ţări în care sunt înregistraţi 2,7 milioane de refugiaţi sirieni, precum şi pentru modernizarea taberelor pentru refugiaţi”, în vreme ce „Comisia Europeană susţine că banii trebuie viraţi prin birouri ale ONU şi prin ONG-uri, în conformitate cu modul strict în care trebuie cheltuit ajutorul”, explică ziarul londonez. „Controversatul acord privind criza migraţiei pare a fi în pericol”, consideră şi un alt cotidian din capitala britanică, The Telegraph, care face însă referire la legile antiteroriste pe care Turcia se angajase că le va reforma: „UE cere Turciei să-şi restrângă definiţia terorismului pentru a o armoniza cu normele europene şi a-i exclude pe jurnaliştii şi profesorii universitari critici la adresa guvernului, care sunt tot mai mult vizaţi de reprimarea disidenţei”, punctează The Telegraph. Iar EUobserver menţionează că „Parlamentul European a oprit lucrul la planul Comisiei de a ridica vizele pentru cetăţenii turci”, ceea ce „ar putea însemna sfârşitul acordului UE-Turcia privind migranţii”. Acelaşi observator european apreciază că proiectul de gazoduct Nord Stream „este menit a ucide unitatea europeană”, iar „şeful Comisiei de la Bruxelles ar trebui să adopte o poziţie clară în privinţa legalităţii” acestui plan de aprovizionare a Germaniei cu combustibili din Rusia, traversând Marea Baltică. În fine, la deschiderea Festivalului de la Cannes, Le Monde prezintă „noul val al cinematografiei româneşti”, caracterizat de o „vitalitate uimitoare”. Căci deşi „statul finanţează numai o duzină de filme de lung-metraj pe an, în ciuda producţiei scăzute, aceste filme se remarcă la festivaluri majore”, remarcă Le Monde.
Adriana Buzoianu, RADOR
