Evenimentele semnalate de o parte şi de alta a Oceanului Atlantic oferă presei internaţionale şansa de a se arăta cât mai competitivă, silind-o să ţină pasul cu lumea în rapidă mişcare pe care încearcă să o reflecte.
Pe coasta americană a Oceanului Atlantic, atenţia se îndreaptă asupra Braziliei şi asupra gravei criza politice prin care trece. „Senatul o înlătură pe Dilma de la preşedinţie şi îl instalează pe vicepreşedintele Michel Temer ca preşedinte interimar”, relatează cotidianul brazilian „Folha de São Paulo”. Acelaşi cotidian subliniază că, „deşi decizia fusese previzibilă, dezbaterile din senat au durat aproape 21 de ore”. O altă publicaţie braziliană, „O Globo”, precizează că „preşedinta Dilma Rousseff a fost demisă cu 55 de voturi ‘pentru’ şi 22 ‘împotrivă’. „A fost o zi previzibilă”, estimează „O Globo”, ziarul subliniind că „plecarea Dilmei pune astfel capăt celor 13 ani de guvernare ai Partidului Muncitorilor”. Şi tot din „O Globo” aflăm că Papa Francisc „s-a rugat pentru ca Brazilia să depăşească dificultăţile, iar lumina divină să-i arate drumul de urmat”.
De cealaltă parte a Atlanticului, mai exact, în Orientul Mijlociu, temutul Stat Islamic pare să-şi facă tot mai simţită prezenţa. „Un atentat cu maşină-capcană din Yemen s-a soldat cu moartea a 10 oameni, iar Statul Islamic şi-a reclamat responsabilitatea”, informează ziarul de limbă arabă „Asharq al-Awsat”. Tot „ISIS s-a făcut vinovat şi de moartea a doi poliţişti irakieni şi de rănirea altor opt persoane într-o localitate din apropierea Bagdadului” şi, după cum aflăm din ziarul libanez „Daily Star”, „patru soldaţi libieni au murit şi alţi 24 au fost răniţi în urma unui atentat sincigaş plănuit de ISIS în capitala Libiei”.
În Europa, Turcia şi România sun ţările care par să fi atras mai mult atenţia presei. Turcia e tot mai supărată din cauza Uniunii Europene. Ziarul turc „Hürryiet”, relatează că „Parlamentul European a oprit procesul cu privire la suspendarea vizelor pentru turcii doritori să călătorească prin Europa pe motiv că nu sunt respectate cinci dintre condiţiile puse în vederea ridicării vizelor”. Dar un alt ziar turcesc, „Sabah”, aminteşte că, „în urmă cu câteva zile, preşedintele Recep Tayyip Erdogan refuzase, spunând: „Voi mergeţi pe drumul vostru, iar noi, pe al nostru. Ne cereţi să modificăm legea vizând combaterea teroriştilor, iar voi le permiteţi să-şi ridice corturi”.
În sfârşit, NATO şi Festivalul Filmului de la Cannes scot şi România în lumina reflectoarelor. Ziarul britanic „The Guardian” anunţă că, „ieri, a fost inaugurat scutul antirachetă de la Deveselu, iar secretarul general al NATO, prezent la ceremonia inaugurării, a dorit să sublinieze că scutul nu subminează capacitatea nucleară de ripostă a Rusiei”. Numai că, potrivit publicaţiei „Moscow Times”, „un atare anunţ s-a izbit la Moscova de urechi surde”. Iar ziarul israelian „The Jerusalem Post” îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care subliniază: „Fără nicio îndoială, scutul reprezintă un real pericol pentru securitatea Rusiei. Se vor lua măsuri pentru ca Rusia să-şi asigure nivelul de securitate necesar”.
Şi tot ieri, dar mai pe seară, cinematografia românească a strălucit din nou la festivalul de la Cannes. În opinia publicaţiei franceze „Télérama”, „festivalul de la Cannes a devenit ultimul joker al filmului românesc, acolo el fiind preţuit şi premiat”, iar pentru „Le Monde”, filmul lui Cristi Puiu din concurs, „Sieranevada”, este „un balet clasic, o simfonie a mişcării”. În opinia publicaţiei americane „Variety”, „Cristi Puiu este un filosof care reuşeşte să ţeasă o tapiserie în care decepţia şi căutarea disperată a adevărului se întrepătrund şi de unde toate îndoielile şi tulburările noastre pornesc în lumea largă”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
